"Criza forţei de muncă vine din două zone. Avem o lipsă acută de forţă de muncă calificată şi avem joburi pe care românii nu le vor şi pe care nu are cine sa le facă. Cele două crize se suprapun, aşa cum se întâmpla acum multi ani în Vest şi pun presiune pe managerii români. O primă nevoie a mediului de business românesc este de sprijin real din partea autorităţilor pentru a gestiona această criză a forţei de muncă", a declarat Andrei Cionca, scrie Rador, citând rotalianul.com.
"Putem face asta atât prin resurse interne, crescând procentul din populaţia care este activă în câmpul muncii, pentru a ajunge la media europeană - 69% România versus 75% UE -, cât şi prin relaxarea procedurilor de imigraţie pentru profesiile care nu sunt atractive pentru români - de la 100.000 permise de muncă anual la cel puţin 300.000", a mai adăugat acesta.
Atragerea forţei de muncă străine, o soluţie tot mai populară
Conform unui studiu citat de Rador, care a evaluat încrederea managerilor români în economie, în primul semestru al acestui an, deficitul de forţă de muncă este principala preocupare a directorilor din România pentru viitor. Atragerea forţei de muncă străine a devenit o soluţie tot mai populară printre companiile locale pentru a-şi compensa lipsa de forţă de muncă locală, care s-a agravat recent.
Numărul lucrătorilor străini a crescut semnificativ în ultimii ani în ţara noastră. Dacă în 2015 numărul maxim de lucrători nou-veniţi din afara UE era limitat la 5.500, în 2019 a ajuns la 30.000, iar în 2022 şi 2023 a fost stabilit la 100.000. Majoritatea lucrătorilor străini care sosesc în România provin din ţări precum Bangladesh, Nepal şi Pakistan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
