Economia românească poate creşte cu mai mult de 1,5% în 2011, dacă autorităţile vor fi capabile să absoarbă mai multe fonduri structurale europene, iar o eventuală scădere a fiscalităţii pe muncă va putea fi discutată de FMI şi autorităţile române numai după ce vor fi colectate eficient veniturile bugetare, a apreciat şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, într-un interviu acordat Agerpres. 'Dacă guvernul începe să colecteze mai eficient taxele şi impozitele, va crea spaţiul necesar pentru a reduce taxele şi impozitele', a subliniat Jeffrey Franks.
Care estimaţi că va fi creşterea PIB în România, în 2011, având în vedere evoluţia economiei în primul trimestru al anului.?
Jeffrey Franks: Considerăm că în anul 2011, creşterea anuală a PIB-ului real va fi de aproximativ 1,5%. Desigur, cifra ar putea fi ceva mai mare sau ceva mai mică, în funcţie de capacitatea autorităţilor de a absorbi fondurile structurale europene.Creşterea se va accelera în cursul anului viitor. Exporturile depăşesc deja nivelul atins înaintea declanşării crizei dar, din cauza necesităţii de a ajusta dezechilibrele nesustenabile anterioare, va mai dura puţin timp până ce va putea fi accelerat ritmul consumului privat şi al investiţiilor. Va trece o perioadă ceva mai lungă până se va putea observa un impact sensibil asupra ocupării forţei de muncă, dar va veni şi această vreme.
Având în vedere ritmul de revenire a economiei din Uniunea Europeană, credeţi că exporturile şi producţia industrială vor putea rămâne motoarele dezvoltării economice din România?
Jeffrey Franks: Exporturile şi producţia industrială vor continua să fie motoare importante ale creşterii economiei româneşti, dar este evident că ele depind de creşterea economică şi stabilizarea din alte ţări, în special din zona euro. Un potenţial motor cu o putere uriaşă asupra creşterii economice din România este o mai bună absorbţie a fondurilor structurale europene. Un alt motor al creşterii este funcţionarea mai eficientă a întreprinderilor cu capital de stat, astfel încât ele să devină o pârghie a dezvoltării, în loc să acţioneze ca o frână asupra economiei. Cuvântul cheie este o eficienţă ridicată, pentru că atâta timp cât aceste companii nu îşi aduc contribuţia pe care ar trebui să o aibă la mersul economiei, va trebui ca românii să plătească mai multe impozite decât ar fi necesar. Dat fiind că multe companii ineficiente cu capital de stat activează în domeniile transporturilor şi energiei, înseamnă că firmele private au costuri mai mari pentru a-şi produce mărfurile şi pentru a le transporta pe pieţele unde vor fi comercializate, reducând astfel productivitatea întregii economii. Este limpede că actuala abordare nu dă rezultate satisfăcătoare şi că trebuie făcut ceva în folosul tuturor românilor, nu numai al celor puţini, dar care au relaţii avantajoase.
Ce se poate face pentru a elimina problema endemică a arieratelor în România?
Jeffrey Franks: Guvernul şi companiile de stat trebuie să îşi plătească la timp facturile şi nu să cheltuiască banii pe care nu îi au. Atunci când sectorul public nu îşi plăteşte facturile, îngreunează mersul întregii economii, deoarece firmele cărora guvernul le datorează bani nu îşi pot plăti nici facturile, nici nu pot investi într-un nou ciclu de producţie. Pentru a rupe acest cerc vicios, guvernul trebuie să colecteze mai multe venituri şi să menţină cheltuielile în limitele bugetului aprobat. Întreprinderile cu capital de stat trebuie să devină mai eficiente şi să producă mărfuri şi servicii pe care le cer consumatorii şi la preţuri sustenabile. Astfel se poate crea spaţiul fiscal care va permite plata arieratelor, ceea ce este mult mai important pentru mediul de afaceri decât scăderea unor taxe şi impozite, care deja sunt mici, aşa cum este cazul impozitului pe venit.
Credeţi că revenirea economică va crea resursele necesare pentru reducerea fiscalităţii pe muncă în 2011 şi pentru recuperarea integrală a salariilor bugetarilor în 2012? Eventual, şi pentru reducerea unor alte taxe şi impozite, ca TVA sau cota unică?
Jeffrey Franks: În momentul de faţă, prioritatea guvernului trebuie să rămână reducerea deficitului fiscal. Un deficit fiscal mai sustenabil este cheia pentru stabilitate economică şi, eventual, pentru intrarea în zona euro. De asemenea, un deficit fiscal sustenabil poate crea un tampon împotriva unor viitoare posibile şocuri economice. Din acest motiv, nu trebuie să ne gândim acum la a reveni asupra măsurilor fiscale foarte dificile, dar esenţiale, luate în 2010.
Pe măsură ce revine creşterea şi scade deficitul, autorităţile pot decide cum să folosească veniturile fiscale excedentare. Pot dori să acorde creşteri modeste ale salariilor sau să diminueze contribuţiile sociale mari, dar aceste lucruri nu vor putea deveni posibile decât după ce va apărea certitudinea atingerii deficitului de 4,4% din PIB anul acesta şi de 3% în 2012. Dacă guvernul începe să colecteze mai eficient taxele şi impozitele, va crea spaţiul necesar pentru a reduce taxele şi impozitele. Tocmai de aceea am convenit cu autorităţile să procedăm la o revizuire amplă a sistemului fiscal şi să lărgim baza de impozitare şi, poate, să scădem unele rate de impozitare, dar asta numai după ce veniturile sunt colectate.
Şedinţa Board-ului FMI din 25 ianuarie a subliniat unele riscuri cu care se confruntă economia românească, printre care şi creşterea preţurilor la energie şi alimente. Cât de importante vi se par acum aceste riscuri, în special din perspectiva atingerii ţintei de inflaţie stabilită de BNR?
Jeffrey Franks: Există riscuri în ceea ce priveşte atingerea ţintei de inflaţie stabilită de BNR, inclusiv dacă vor continua să crească preţurile la alimente şi energie. Este important ca BNR să monitorizeze atent situaţia şi să ia măsuri, dacă presiunile inflaţioniste scapă de sub control.
Este FMI preocupat de evoluţia creditelor neperformante din România?
Jeffrey Franks: Este firesc să se înregistreze o creştere a creditelor neperformante după o recesiune. Vestea bună este că sistemul bancar are provizioane şi capitaluri tampon pentru a atenua impactul. Evident, cu cât mai curând începe creşterea economică şi se relansează şi creditarea, cu atât mai repede se va îmbunătăţi şi situaţia din acest domeniu.
Credeţi că 2011 va fi un an de cotitură pentru reforma în energie şi transporturi în România, sau doar unul în care problemele vor fi amânate?
Jeffrey Franks: Lucrurile nu se pot schimba decât dacă există decizia de a învăţa din vechile greşeli şi de a nu le mai repeta. Guvernul spune că este hotărât să facă aceste schimbări, iar acum trebuie să vedem cum este această decizie pusă în practică.
Credeţi că tarifele în transportul urban şi feroviar de pasageri pot fi crescute, având în vedere nivelul veniturilor populaţiei, sau apare riscul ca majorarea tarifelor să ducă la scăderea veniturilor respectivelor companii?
Jeffrey Franks: Nu există decât două moduri de a elimina deficitele în transportul feroviar, ca şi în toate companiile cu capital de stat: fie reduci costurile, fie creşti veniturile (fie amândouă). Dacă nu apelezi la nici una dintre aceste metode, vei vedea, în final, că respectiva companie se prăbuşeşte sau că toţi românii vor fi obligaţi să suporte costurile, prin taxele pe care le plătesc.
Trebuie să determinăm companiile feroviare să devină cât se poate de eficiente prin reducerea costurilor, dar este probabil că va fi necesară şi o mărire de costuri. Din punctul meu de vedere, este normal să plătească oamenii care utilizează respectivele servicii. În loc să fie subvenţionate biletele pentru toată lumea, este mai eficient să acorzi un sprijin numai pentru grupurile defavorizate. Un exemplu în această direcţie îl constituie subvenţia la încălzire, unde oamenii care au cele mai mari case, primesc cele mai mari subvenţii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
