Italia a înregistrat o creştere economică de 2,6% în trimestrul al treilea al anului 2021, dar inflaţia a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, potrivit datelor oficiale, citate de agenţia ANSA.
Conform Institutului Naţional de Statistică (ISTAT), Italia înregistrează "o relansare economică circumstanţială susţinută". În trimestrul al treilea, valoarea PIB-ului Italiei a crescut cu 2,6%, iar Guvernul Italiei estimează o creştere economică de 6,2% anul acesta.
Însă Italia se confruntă şi cu cea mai semnificativă creştere a inflaţiei din ultimii 13 ani.
În noiembrie, inflaţia a atins nivelul de 3,8%, în creştere de la 3,0% luna precedentă, potrivit calculelor preliminare efectuate de Institutul Naţional de Statistică (ISTAT). Este vorba de cea mai mare inflaţie de după anul 2008.
Inflaţia este generată de majorarea tarifelor la energie şi de măsurile sociale şi de stimulare economică aplicate în contextul restricţiilor antiepidemice aplicate de Guvernul Mario Draghi.
În zona euro, inflaţia a atins nivelul de 4,9% în noiembrie, în creştere faţă de 4,1, în octombrie, potrivit Oficiului Uniunii Europene pentru Statistică (Eurostat), pe fondul majorării preţurilor la energie, servicii, produse industriale nonenergetice, alimente, tutun şi alcool. Banca Centrală Europeană (BCE) consideră normal un nivel de 2,0% al inflaţiei, conform Mediafax.
VEZI ȘI: Inflația din zona euro atinge un nivel record
Inflația din zona euro atinge un nivel record.
Inflația din zona euro a atins luna aceasta cea mai mare rată înregistrată vreodată, din cauza creșterii costurilor cu energia, potrivit datelor Eurostat publicate marți.
Creșterea prețurilor de consum în cele 19 țări care folosesc moneda euro s-a accelerat la 4,9% în noiembrie, de departe cel mai ridicat nivel din cei 25 de ani de când se calculează indicatorul, în creștere de la 4,1% în luna precedentă și mult peste așteptările de 4,5%.
Prețurile la energie au crescut cu 27% față de anul precedent
Prețurile la energie au crescut cu 27% față de anul precedent, ca urmare a scumpirii petrolului, dar inflația în sectorul serviciilor și al bunurilor industriale non-energetice, care au fost o piedică în creșterea prețurilor în anii trecuți, au fost ambele peste 2%, sugerând o creștere rapidă a presiunilor asupra prețurilor.
Deși inflația este acum de peste două ori mai mare decât ținta de 2% a Băncii Centrale Europene, este puțin probabil să declanșeze vreo acțiune de politică monetară, chiar dacă datele ar putea declanșa presiuni politice asupra BCE pentru a ține în frâu creșterea prețurilor.
Valul de inflație este temporar, cauzat de o serie de factori punctuali
BCE a susținut mult timp că valul de inflație este temporar, cauzat de o serie de factori punctuali, și că se va diminua în timp, astfel încât o acțiune acum ar fi contraproductivă, deoarece ar zădărnici creșterea economică exact în momentul în care inflația se atenuează de la sine.
Inflația va avea acum nevoie de luni de zile pentru a scădea și ar putea rămâne peste ținta BCE până în a doua jumătate a anului 2022, o provocare pentru o instituție care se luptă cu inflația scăzută de un deceniu și are puțină experiență în ceea ce privește creșterea prețurilor peste ținta sa.
Următoarea ședință a BCE va avea loc la 16 decembrie, când este aproape sigur că va pune capăt unui program de achiziție de obligațiuni în valoare de 1.850 de miliarde de euro, dar va intensifica probabil alte măsuri pentru a compensa stimulentele eliminate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
