Mai mult, acesta a zis că aşteptările legate de climatul economic au crescut substanţial, la prezentarea raportului 'EIB Investment Survey Country Overview 2023: Romania'.
'Ca şi în trecut, acest eveniment se concentrează pe Studiul BEI privind investiţiile, o analiză de ţară foarte utilă realizată de BEI. Ediţia din 2023 este concentrată pe cele mai importante probleme cu care se confruntă firmele româneşti astăzi, cum ar fi costurile energiei, schimbările climatice şi tranziţia verde. Ne bucurăm să vedem că, potrivit constatărilor BEI, imaginea generală a investiţiilor în România s-a îmbunătăţit faţă de ediţia anterioară. De exemplu, aşteptările legate de climatul economic au crescut substanţial în România.
De asemenea, conform Sondajului, firmele româneşti manifestă un nivel mai ridicat de optimism decât media UE atunci când sunt întrebate despre disponibilitatea finanţării interne şi externe', a spus Mugur Isărescu, la conferinţa 'Transforming for Competitiveness', organizată de Banca Naţională a României şi Banca Europeană de Investiţii.
Conform guvernatorului BNR, concluziile sondajului sunt o completare binevenită la cele ale sondajului propriu al băncii centrale din România cu privire la accesul la finanţare al corporaţiilor nefinanciare din România.
'Sondajul nostru surprinde opiniile sectorului real cu privire la: cele mai stringente probleme cu care s-au confruntat firmele în activitatea lor; costul finanţării; implicaţiile unei posibile aprecieri/deprecieri a monedei naţionale şi impactul schimbărilor climatice. Luând în considerare preocupările tot mai mari cu privire la schimbările climatice şi impactul politicilor de atenuare asupra sectorului bancar, Banca Naţională a României a demarat, de asemenea, în 2021, un sondaj care surprinde principalele evoluţii în materie de schimbări climatice şi finanţare verde prin mai multe indicatori din cinci categorii: economie reală, risc fizic, risc de tranziţie, finanţare ecologică şi politici guvernamentale', a mai zis Isărescu.
Potrivit Sondajului BEI despre investiţiile 2023, companiile româneşti au arătat o rezistenţă peste aşteptări în faţa încetinirii creşterii economice şi prioritizează extinderea capacităţii de producţie.
Întreprinderile româneşti (72%) au fost afectate foarte tare de şocul energetic, similar întreprinderilor din Uniunea Europeană (68%). Firmele româneşti au avut aceeaşi probabilitate ca și cele din UE în ansamblu (94% faţă de 95%) de a fi răspuns la şocul energetic prin implementarea uneia sau mai multor strategii relevante.
Strategiile cel mai frecvent citate de firmele româneşti au fost căutarea de economii/eficienţă energetică (83%), renegocierea contractului de energie (65%) sau modificarea mixului energetic (64%).
Totodată, o treime dintre companiile româneşti (35%) subliniază ca strategie sau prioritate oprirea sau reducerea producţiei anumitor bunuri, peste media Uniunii Europene (24%). Cu privire la barierele în calea comerţului internaţional, întreruperile în lanţul de aprovizionare global (61%) şi respectarea noilor reglementări/standarde/certificări (58%) sunt principalele dificultăți cu care se confruntă firmele româneşti.
Ca răspuns la aceste probleme, şase din zece firme româneşti (62%) şi-au schimbat sau intenţionează să-şi schimbe strategia de aprovizionare, o proporţie mai mare decât în cazul firmelor din Uniunea Europeană în ansamblu (49%).
Companiile româneşti au fost mult mai înclinate decât cele din Uniunea Europeană să investească în stocuri digitale şi în monitorizarea operaţiunilor (46% faţă de 20%). Importatorii români au fost mai predispuşi decât cei din întreaga Uniunea Europeană să-şi reducă ponderea bunurilor şi serviciilor importate (20% faţă de 10% în UE) şi să-şi diversifice lista de ţări ori să crească numărul ţărilor din care au importat (42% faţă de 24%).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
