Iohannis, premiul „Franz Josef Strauss” din partea Fundației Hanns Seidel

Președintele României, Klaus Iohannis a primit premiul „Franz Josef Strauss” din partea Fundației Hanns Seidel.

Ceremonia de acordare a premiului a avut loc la Palatul Regal din Munchen 'Allerheiligen-Hofkirche'. La acest eveniment şeful statului este însoţit de doamna Carmen Iohannis. În cadrul ceremoniei de la Munchen, discursul Laudatio a fost rostit de către Barbara Stamm, preşedintele Parlamentului din Bavaria, în prezenţa preşedintelui Fundaţiei Hanns Seidel, Ursula Männle, precum şi a premierului Landului Bavaria, Markus Söder. La eveniment au participat europarlamentari şi numeroase personalităţi ale lumii politice şi sociale.

Acest premiu se decernează începând cu anul 1996 unor personalităţi care s-au făcut remarcate în politică, afaceri, societate şi cultură, care promovează pacea, libertatea, respectarea legii şi democraţia. Printre laureaţii premiului se numără fostul cancelar german Helmut Kohl, fostul preşedinte al Statelor Unite ale Americii George H. W. Bush, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi fostul secretar de stat american Henry A. Kissinger. Fundaţia Hanns Seidel şi conducerea Uniunii Creştin-Sociale din Germania (CSU) au decis, în unanimitate, acordarea, în 2018, a Premiului 'Franz Josef Strauss' preşedintelui României pentru promovarea, în mod constructiv şi vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăţi unite şi a încrederii în proiectul european.

Distincţia 'Franz Josef Strauss' este însoţită şi de un premiu în valoare de 10.000 de euro, pe care preşedintele Klaus Iohannis a decis să îl doneze în scop caritabil Fundaţiei 'Un copil, o speranţă', care derulează proiecte în domenii precum sănătatea, educaţia şi asistenţa socială, printre acestea aflându-se şi programe pentru sprijinirea copiilor diagnosticaţi cu autism şi Sindromul Down.

Vă prezentăm discursul integral al preşedintelui României susţinut sâmbătă, 2 iunie 2018, la Palatul Regal din München, în cadrul ceremoniei de decernare a premiului „Franz Josef Strauß" din partea Fundației Hanns Seidel:

„Stimată doamnă Președinte Prof. Ursula Männle,
Stimată doamnă Președinte al Parlamentului Bavariei, Barbara Stamm,
Stimate domnule premier al Bavariei, Markus Söder,

Doamnelor și domnilor, stimați oaspeți,

Sunt deosebit de încântat să mă aflu astăzi la München, la invitația Fundației Hanns-Seidel și a Landului Bavaria. Sunt deosebit de recunoscător pentru onoarea pe care mi-o faceți prin decernarea premiului ,,Franz Josef Strauß”. Vă mulțumesc foarte mult pentru alocuțiunile dumneavoastră, pentru vorbele onorante. În mod deosebit, vreau sa-i mulșumesc doamnei Președinte al Parlamentului Bavariei, Barbara Stamm, pentru laudatio. Vă mulțumesc, de asemenea, tuturor pentru primirea ospitalieră în acest oraș minunat.

Este o onoare și un privilegiu deosebit faptul că am oportunitatea să accept premiul Franz-Josef Strauß în prezența a numeroase personalități culturale și politice, care l-au cunoscut pe premierul Franz-Josef Strauß sau i-au urmat crezul politic în ultimii 30 de ani.   Este o onoare și un privilegiu. Această distincție mă onorează cu atât mai mult dacă privesc către personalitățile care, începând cu anul 1996, au primit același premiu – Henry Kissinger, Helmut Kohl sau Jean-Claude Juncker.

Franz Josef Strauß spunea că Bavaria este pământul său natal (Heimat), Germania patria (Vaterland), iar Europa este viitorul. Cred că ne regăsim cu toții în această diferențiere plină de sensibilitate. Avem cu toții un cămin și o țară din care provenim, dar avem și o Europă comună, care ne aparține tuturor și ne unește pe toți.

Prin instinctul său politic și geopolitic, Franz Josef Strauß a devenit un simbol al solicitudinii și competenței europene – prin agerimea cu care a recunoscut necesitatea alianței transatlantice, cât și nevoia de a înțelege Estul, fie că era vorba de RDG sau România.

Sunt admirabile nonconformismul și încăpățânarea cu care a urmărit programul său național de modernizare sau visul construcției europene, chiar dacă aceasta s-a aflat pe un drum anevoios, nu de la sine înțeles.

A fost, cu adevărat, un gânditor politic și vizionar, cu mult înaintea timpului său. A fost un om pragmatic, care nu punea preț pe recunoașterea publică, ci pe nevoile reale ale momentului, luând câteodată și decizii nepopulare. A fost un om fidel principiilor sale, care a promovat subiectele în care credea, chiar și atunci când s-a confruntat cu opoziția publică. Noul aeroport al orașului, subiect controversat la timpul său, care este astăzi unul dintre motoarele centrale ale industriei bavareze, a fost una dintre inițiativele sale.

Helmut Kohl spunea: „Ceea ce îl caracteriza cel mai puternic pe Strauß era poate conștiința sa istorică. Era un om care cunoștea istoria și care trăia prin istorie’’.

Modul său de a fi și de a acționa este astăzi mai actual ca niciodată: nevoia pentru acțiune coerentă drept garanție pentru o democrație vie și evitarea extremelor. De aceea este salutară tradiția Fundației Hanns Seidel de a onora moștenirea acestui politician vizionar.

Doamnelor și domnilor,

Fundația Hanns Seidel a fost prima fundație germană de acest tip care și-a deschis un birou în România. Anul 1992 rămâne în mentalul colectiv al românilor – la scurt timp după Revoluție și la finalul Războiului Rece – ca fiind turbulent și dificil. Cu atât mai mult este descinderea Fundației Hanns Seidel în România de apreciat. Fundația a fost un susținător și însoțitor constant al României pe drumul, nu întotdeauna lin, al tranziției de la comunism la o societate modernă, democratică și deschisă.

Anul 1992 mai joacă, deloc întâmplător, un rol deosebit de important și în istoria relațiilor noastre bilaterale: România și Germania încheie Tratatul privind cooperarea şi parteneriatul în Europa, care a influențat decisiv cooperarea noastră politică, economică, științifică și culturală. Anul trecut am marcat, atât la București, cât și la Berlin, nu numai aniversarea a 25 de ani de la semnarea Tratatului, ci și 50 de ani de la reluarea relațiilor la nivel de ambasadă și 10 ani de când România a aderat la UE, sub președinția rotativă a Germaniei.

Am realizat în acest context aniversar o vizită la Berlin, în iunie 2017, și am purtat convorbiri deosebit de consistente cu Președintele Federal Frank-Walter Steinmeier și Cancelarul Federal Angela Merkel.

Relațiile dintre România și Germania sunt puternice, de natură strategică și au ca fundament numeroase reușite comune, dar și dorința de a construi împreună un viitor mai bun pentru Europa. Avem o dinamică deosebită a consultărilor politice, caracterizate de o viziune comună pe teme europene, de securitate și de politică externă. Relațiile economice bilaterale s-au dezvoltat consistent astfel că nivelul schimburilor comerciale au ajuns la peste 30 de miliarde de euro astăzi.

Investitorii germani au investit, în ultimii 25 de ani, constant și sustenabil în România, contribuind la transferul tehnologic și la creșterea competitivității economiei românești. Germania este cel mai important partener comercial al României și al doilea cel mai mare investitor în economia noastră, cu aproximativ 7.000 de companii și peste 300.000 de locuri de muncă create.

România are și cu landul Bavaria o cooperare excelentă din punct de vedere politic, economic și cultural. Aș dori să salut în mod special și să laud comunitatea de români din Bavaria, care s-a integrat exemplar și care este una din cele mai vechi și mai active comunități de români din Occident, având un rol neprețuit la aprofundarea și consolidarea relațiilor noastre bilaterale, la fel ca și reprezentanții etnicilor germani originari din România – sașii transilvăneni și șvabii. Minoritatea română din Germania și cea germană din România – sași transilvăneni, șvabii bănățeni și sătmăreni, landlerii - reprezintă un element cheie în arhitectura relațiilor noastre bilaterale, fiind un adevărat catalizator al dialogului între țările noastre și un catalizator al relațiilor noastre, având rol de pod în relațiile bilaterale.

Stimați oaspeți, doamnelor și domnilor,

2018 este, din punct de vedere istoric, un punct crucial de referință în istoria modernă a României: la 1 Decembrie 1918 a avut loc la Alba Iulia Marea Adunare Națională. Au participat 100.000 de oameni și au hotărât unirea Transilvaniei cu Regatul. În același an avusese loc și unirea cu regiunile Bucovina și Basarabia. La Alba Iulia au fost prezenți reprezentanți ai tuturor partidelor, confesiunilor și straturilor sociale, care au susținut Unirea.

Minoritatea germană din Transilvania a fost prima care a susținut Declarația de la Alba Iulia, recunoscând astfel Unirea.

O sută de ani mai târziu, România a devenit o ţară care, prin societatea sa deschisă, prin performanță economică, prin conduita faţă de cetăţean şi prin raportarea la construcția europeană contribuie solid la păstrarea unităţii UE de care este acum mai mult decât oricând nevoie.  România a dovedit între timp că este un partener responsabil și de încredere.

România se pregătește să îşi asume pentru întâia oară, în prima parte a anului 2019, Președinția Consiliului UE, un test al maturității noastre europene, în cadrul căruia România îşi va aduce contribuția în rezolvarea problemelor actuale.

Este datoria noastră ca, în aceste vremuri neliniștite și greu predictibile, să conferim proiectului european o nouă dinamică, încredere și viziune. La 9 mai 2019 orașul Sibiu va găzdui un important Summit, care va influența în mod decisiv viitorul proiectului european.

Soluția ține de noi toți și constă în angajarea pe calea solidarității şi a unității, în mod pragmatic şi credibil. Important este ca Uniunea Europeană să-și păstreze, în mod onest, valorile şi principiile sale fundamentale şi să identifice căi concrete pentru a fi mai apropiată de cetățenii săi, a căror securitate și prosperitate să fie garantate. Sunt convins că un proiect european în acești parametri reprezintă calea prin care vom reuși să progresăm către o Europă prosperă, puternică şi sigură.

România consideră că doar prin unitatea statelor membre pot fi preîntâmpinate tendințele de divizare pe care, din păcate, le întâlnim astăzi în interiorul Uniunii.

Românii cred cu tărie în proiectul european, în capacitatea sa de a asigura democrația şi prosperitatea cetățenilor europeni. Asemenea concetățenilor mei, sunt și eu încrezător în forţa proiectului european. Am convingerea că, prin dialog şi prin cooperarea noastră strânsă, Uniunea Europeană va depăși întărită această perioadă în care este supusă unor adevărate teste de rezistență.

Doamnelor și domnilor,

Au existat mereu oameni, actori ai istoriei, care și-au asumat riscuri, în ciuda tuturor adversităților, au continuat să își facă datoria. Unul dintre acești oameni a fost Franz Josef Strauß, a cărui moștenire de valori și principii trebuie să o apărăm, aceasta fiind datoria noastră. De aceea, sunt mândru că sunt unul dintre laureații Fundației Hanns Seidel. Dezvoltare, deschidere, coeziune, solidaritate și toleranță, toate acestea înseamnă o Europă mai bună. Și de toate acestea avem acum nevoie, mai mult ca oricând.

Vă rog să îmi permiteți să adresez recunoștința mea pentru primirea călduroasă în orașul dumneavoastră minunat. Vă mulțumesc tuturor!”

[citeste si]

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play




Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy