Klaus Iohannis nota 4 – Pentru discursul rostit în ședința solemnă a Senatului şi Camerei Deputaţilor cu ocazia aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO. Președintele Iohannis a adoptat o atitudine și un discurs belicos la adresa principalului partid de guvernământ, transformându-se într-un veritabil agent electoral al opoziției. Criticând și negând constant performanțele Guvernului, induci și în ochii partenerilor occidentali o stare de neîncredere și un profund dispreț față de România, o țară prezentată de proprii ei conducători ca fiind coruptă, neguvernabilă, măcinată de conflicte interne, o țară la periferia Europei și a istoriei, care nu merită să stea la aceeași masă cu marile puteri europene. Dacă azi Bruxelles, Paris, Berlin sau Washington nu mai dau doi bani pe România, de vină sunt tocmai conducătorii noștri, care, timp de 30 de ani, nu au apărat-o și promovat-o, ci doar au defăimat-o. Prin acest comportament al lui Iohannis, vom ajunge în curând să-l regretăm pe Băsescu. Cel puțin fostul președinte, în momentele solemne, la care participau reprezentanții Corpului diplomatic, ai mediului academic și confesional, nu politiza evenimentul. Iohannis trebuia să tacă inteligent sau să vorbească exclusiv despre aderarea României la NATO, cu avantajele și eventual dezavantajele ei. Cei pe care Iohannis, hastagiștii, USR-iștii și corporatiștii îi înfierează cu atâta mânie capitalistă sunt tocmai cei care, în anii 2000, au negociat și semnat aderarea României la NATO și ulterior la Uniunea Europeană. „Ciuma roșie" are meritul incontestabil de a fi pus România pe această traiectorie euroatlantică.
Augustin Lazăr nota 4 – Timp de un an, Lazăr a activat ca procuror criminalist în cadrul Procuraturii Alba Iulia. Recent, în presă au apărut informații potrivit cărora a refuzat, în calitate de șef al comisiei de punere în libertate, în 1985, liberarea condiționată din Penitenciarul Aiud a disidentului anticomunist Iulius Filip. Taica Lazăr are o vârstă venerabilă. Raportat la acest aspect, nu avea cum să nu facă parte din structurile comuniste, însă, dacă se probează informația legată de Iulius Filip, e foarte grav. Într-un stat civilizat, într-o democrație funcțională, în care operează separația puterilor în stat, procurorul general și-ar da demisia. În România, încă nu s-a inventat demisia de onoare.
Viorica Dăncilă nota 8 – Este foarte activă, atât în plan intern, cât și extern, cu atât mai mult de la preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. În cele trei luni de mandat la conducerea Consiliului UE, s-au finalizat 88 de dosare aflate pe masa de lucru. Deja am depășit Austria care, în cele şase luni de mandat, a finalizat doar 50. Dăncilă a făcut un tur de forță. S-a întâlnit cu premierul Bulgariei, Boyko Borissov, premierul Greciei, Alexis Tspiras, şi preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic. Au semnat o declaraţie comună adoptată în cadrul reuniunii cvadrilaterale de la Palatul Snagov. A discutat și cu vicepreşedintele Republicii Turcia, Fuat Oktay, despre colaborarea în domeniul apărării. L-a primit, la Palatul Victoria, pe prim-ministrul Muntenegrului, Dusko Markovic, aflat în vizită oficială în țara noastră. Vineri, a plecat în Slovacia, pentru a aprofunda colaborarea dintre cele două state, din perspectivă bilaterală, europeană şi regională.
Norica Nicolai nota 10 – Pentru că a avut o reacție vehementă, dar corectă împotriva ingerințelor nepermise ale unor demnitari sau funcționari europeni în politica internă a României, un stat suveran și membru cu puteri depline al Uniunii Europene. Norica Nicolai i-a atacat dur pe Guy Verhofstadt și Manfred Weber, care spuneau că e inacceptabilă tentativa Guvernului României de a sabota candidatura lui Kovesi pentru Parchetul European și avertizau că vor cere o dezbatere în următoarea ședință plenară a PE. România este tratată în continuare ca o țară babanieră. Vina aparține și demnitarilor români, care, timp de 30 de ani, nu au apărat și promovat țara, ci doar au defăimat-o. Nota 3 pentru Guy Verhofstadt și Manfred Weber. Astfel de presiuni sunt inadmisibile!
Antonio Tajani, Frans Timmermans nota 3 - S-au intensificat declaraţiile unor politicieni de la nivelul Parlamentului European cu privire la procedurile judiciare în care e implicată Kovesi. Preşedintele PE, Antonio Tajani, a susținut-o public pe Kovesi, afirmând că va trimite o scrisoare autorităţilor române în care le va cere să nu pună obstacole la participarea acesteia la procedura de selecţie pentru postul de procuror şef-european. De asemenea, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a avertizat Guvernul României să nu ia nicio măsură care să afecteze sistemul judiciar. Mai mulți oficiali europeni cer Guvernului României să respecte și să garanteze independența justiției, dar tot ei sunt cei care îi cer premierului Dăncilă sau ministrului Justiției să stopeze o anchetă penală în curs. Ceea ce, evident, contravine chiar și celor mai elementare norme de funcționare a unui stat de drept.
Theresa May nota 7 – Premierul britanic nu se lasă și cere, într-o scrisoare trimisă preşedintelui Consiliului European, amânarea Brexitului până pe 30 iunie 2019. Tusk sugerase, la rândul lui, o amânare de până la 12 luni. În cele două cazuri, Marea Britanie ar putea ieşi din Uniunea Europeană după alegerile europarlamentare din mai, fiind obligată să participe la scrutinul pentru PE. Un atare scenariu nu e foarte convenabil, mai ales că 27 dintre cele 73 de locuri ale deputaţilor europeni din Marea Britanie au fost redistribuite altor ţări. La summitul de săptămâna trecută, liderii UE au dat termen Regatului Unit până pe 12 aprilie să ratifice acordul şi apoi să iasă din UE pe 22 mai, să prezinte un plan alternativ credibil pentru a primi o amânare pe termen mai lung sau să părăsească UE fără un acord pe 12 aprilie. De pierdut, pierd toți, dar cel mai mult Marea Britanie. În următorii 20 de ani, va pierde 100 miliarde euro anual, adică jumătate din PIB-ul României.
Donald Trump nota 8 – Ancheta desfăşurată timp de aproape doi ani de echipa procurorului special Robert Mueller nu a constatat existenţa unei înţelegeri între echipa de campanie a lui Trump şi Moscova în ceea ce privește alegerile prezidențiale din 2016. În cele din urmă, ancheta s-a dovedit a fi un balon de săpun. Reprezintă o bilă albă pentru Trump și o șansă în plus pentru câștigarea al doilea mandat la Casa Albă. În altă ordine de idei, președintele american a anunțat că Statele Unite nu mai au capacitatea de a primi migranţi. Le-a reproșat mexicanilor că permit migranţilor originari din America Centrală să le tranziteze teritoriul pentru a ajunge în SUA. Continuă și războiul cu presa. A anunțat că nu va participa, nici în acest an, la dineul „plictisitor" al corespondenților de la Casa Albă.
Remus Borza, interviu la DCNews
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
