Potrivit unui comunicat al Senatului transmis Agerpres, discuţiile au vizat şi colaborarea la nivel local, derularea proiectelor comune în cadrul Programului de cooperare româno-elveţian, precum şi alte aspecte de interes comun, precum libera circulaţie a forţei de muncă la nivel european.
De asemenea, a fost subliniată importanţa diplomaţiei parlamentare şi necesitatea întăririi rolului acesteia, complementar politicilor şi acţiunilor guvernamentale, ca instrument de promovare a relaţiilor dintre cele două ţări.
Senatorul Petru Filip, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, şi-a exprimat încrederea că, urmare a recentelor alegeri parlamentare care au avut loc în Elveţia, vor fi stabilite relaţii mai strânse la nivelul comisiilor de politică externă, precum şi la nivelul altor comisii, cu atribuţii în domeniul economic, al transporturilor, mediului, etc. El a subliniat importanţa cooperării la nivel local, luând în considerare atât faptul că Elveţia este un stat federal, cât şi autonomia destul de ridicată de care beneficiază autorităţile locale din România.
Partea elveţiană a oferit detalii privind sistemul alegerilor pentru cele două Camere ale Parlamentului elveţian şi s-a referit la sistemul de consultare publică cunoscut drept unul de tradiţie în Elveţia. În acest context, au fost explicate motivele care au condus către rezultatele referendumului din data de 9 februarie 2014 pe tema liberei circulaţii a persoanelor, fiind menţionat faptul că cetăţenii elveţieni s-au pronunţat, prin votul lor, împotriva 'imigraţiei în masă pe teritoriul Elveţiei', dar şi că factorii politici din Elveţia, respectiv majoritatea parlamentară, susţin libera circulaţie a persoanelor. Potrivit comunicatului, a fost de asemenea subliniat faptul că, începând cu data de 1 iunie 2016 vor fi eliminate de către Elveţia toate restricţiile ce vizează cetăţenii români, aceştia urmând să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii oricărui alt stat membru al Uniunii Europene. În legătură cu libera circulaţie a persoanelor, senatorul Titus Corlăţean a arătat că aplicarea, la nivelul UE, a acestui principiu fundamental a condus către rezultate foarte bune în domeniul economic, în diferite state membre. Pe de altă parte, asumarea în mod legitim a acestui principiu presupune şi pentru România atât aspecte pozitive, prin faptul că cetăţenii români beneficiază de acest drept pe teritoriul Uniunii Europene, cât şi o serie de riscuri, precum pierderile în rândul personalului bine calificat care decide să îşi desfăşoare activitatea în alte state din UE.
Deputatul Ovidiu Ganţ a evocat cooperarea la nivel local şi deschiderea unor noi investiţii cu capital elveţian în Timişoara şi Sibiu, menţionând sprijinul de care se bucură minoritatea germană din România din partea Ambasadei Confederaţiei Elveţiene la Bucureşti şi a ambasadorului Jean-Hubert Lebet. Partea elveţiană a exprimat aprecieri deosebite asupra modului în care se derulează o serie de proiecte importante, în cadrul Programului de cooperare româno-elveţiană finanţat de către statul elveţian, în diferite domenii - educaţia pentru tineri, securitatea internă, sănătatea, protejarea victimelor traficului de persoane, precum şi în domeniul tehnic - subliniind faptul că statul român are meritul de a fi stabilit priorităţile şi de a decide cu privire la punerea în practică a acestora. Din partea română au participat senatorii Petru Filip, Titus Corlăţean şi Cristian Florian, precum şi deputaţii Natalia Intotero, Dan Laurenţiu Tocuţ, Daniel Budurescu, Ovidiu Ganţ şi Florian Geantă. La discuţii a fost prezent şi Didier Berberat, copreşedinte al Grupului de prietenie cu România din Parlamentul elveţian.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
