Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă, că va amplasa indicatoare multilingve la intrările şi ieşirile din oraş, în limbile română, maghiară şi germană, dar şi în limba latină, aşa cum a fost numită localitatea la înfiinţare, în timpul împăratului roman Hadrian.
Emil Boc a spus că, pentru a adopta o formulă corectă, care să respecte şi dimensiunea istorică şi cea multiculturală a oraşului, a apelat la istoricii Universităţii Babeş-Bolyai, iar în urma analizei s-a ajuns la concluzia ca oraşul să poarte denumirile Cluj-Napoca, Kolozsvar şi Klausenburg, la care să se adauge, pe un alt panou, denumirea 'Municipium Aelium Napocense Ab Imperatore Hadriano Conditum (117-138)'.
'Vom avea prima tablă care reflectă denumirea administrativă în cele trei limbi şi cea de-a doua tablă, deasupra, care reflectă dimensiunea istorică a municipiului nostru. Această formulă subliniază dimensiunea istorică a oraşului nostru, din antichitate până în prezent, precum şi caracterul multicultural şi european al municipiului nostru. Soluţia propusă de Primărie reflectă o realitate istorică validată ştiinţific şi, nu în ultimul rând, este o soluţie care îşi propune în continuare să unească şi nu să dezbine comunitatea clujeană. Este o soluţie europeană a timpului prezent', a spus Emil Boc.
El a mai spus că în acest fel ar urma să se stingă şi procesul în instanţă privind inscripţionarea multilingvă a indicatoarelor oraşului.
Pe 21 februarie, Tribunalul Cluj a admis o cerere prin care îl obligă pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuţe indicatoare cu denumirea în limba maghiară a municipiului Cluj-Napoca. Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, a declarat că denumirea oraşului în limbile română şi maghiară trebuie să fie pe acelaşi indicator, însă nu se precizează pe care, dacă e vorba doar de indicatoarele de la intrările în oraş sau de toate plăcuţele pe care apare denumirea oraşului, relatează Agerpres.
[citeste si]
