”Nici BNR, nici alte ministere nu pot să dea numele băncilor, pentru că există trei legi, la nivel de UE, care prevăd sancțiuni importante dacă publici astfel de date. BNR nu are instrumente care să verifice dacă s-au calculat profiturile corect, ci primește informații de la cele patru mari firme de audit de pe plan mondial, dar doar pentru informare, nu le verifică, nefiind făcute de BNR. Există două tipuri de profit: contabil și fiscal. Cel fiscal ține de ANAF, nu-l verifică BNR-ul, cel contabil are efect asupra capitalului în sensul în care când apar pierderi, afectează capitalul. BNR intervine cerând acționarilor, obligându-i să completeze capitalul. Au fost aduse miliarde de euro pentru completarea capitalului băncilor care nu avut profit.
[citeste si]
Ministrul de Finanțe face o greșeală pentru că amestecă dobânzile din 2009-2010 cu cele de astăzi. 19% nu plătește nimeni acum în Europa. Au fost în perioada celor două acorduri de la Viena, când era criză, împrumuturi la dobânzi de 19%. Băncile-mamă au trimis fonduri în România. Toată această situație se referă la credite în lei, băncile în 2009-2010 nu aveau lei, se împrumutau la băncile-mamă. Acum, băncile din România sunt pline de lei, deci nu e nevoie să se împrumute, iar dobânda este mai mică. A încurcat timpii, în 2017 raportează la dobânda din 2009”, a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, pentru DCNews.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
