Este un domeniu care vizează viața și sănătatea noastră la locul de muncă, vizează modul în care ne protejăm împotriva incendiilor și a alor situații de urgență (cutremure, alunecări de teren, inundații, etc.). Lucrez de 25 de ani în acest domeniu, timp în care, pe lângă acumularea unei experiențe am dezvoltat o adevărată sensibilitate față de suferința umană. Evenimentul ”Colectiv” m-a afectat de asemenea, nu numai emoțional dar și profesional fiind tot mai motivat în munca de prevenire a acestor situații nefaste. Am cercetat zeci sau sute de accidente de muncă, tot felul de evenimente cu consecințe mai mult sau mai puțin grave și nu cred că aș găsi unul din ele în care elementul ”fatalitate” să fie determinant. Altfel spus aproape toate aceste evenimente ar fi putut fi prevenite cu implicare, cu efort inteligent, promovând la nivel național o cultură a securității muncii, a modului în care trebuie să ne comportăm în situații de urgență. Ne amintim cum s-au comportat japonezii, ca națiune, la cutremurul din martie 2011 ? Noi, românii, de ce am fi mai prejos? Pentru a avea o imagine de ansamblu, menționez câteva date statistice naționale, cu mențiunea că în spatele cifrelor seci se află vieți curmate, ”aripi frânte”, suferințe greu de descris, adevărate traume emoționale.
Astfel în Romania mor anual, în accidente de muncă, aproximativ 365 de oameni.....deci cam un om în fiecare zi ! Accidentele cu incapacitate de muncă temporară sunt cel puțin de 25 ori mai numeroase, deci cel puțin 25 lucrători sunt afectați zilnic de vătămări mai mult sau mai puțin grave (la mai puțin de o oră avem un eveniment nefericit). Probabil că multe din aceste accidente cu incapacitate temporară de muncă nu sunt raportate, nu apar în statistici, numărul real al acestora fiind mult mai mare. Cert este că numărul accidentelor raportate statistic oficial este oricum foarte mare.
În Europa, anual, aproape 4 000 de angajați își pierd viața în accidente de muncă, iar peste trei milioane de lucrători suferă accidente la locul de muncă, care implică o absență de peste trei zile (conf. Eurostat). Observăm că Europa ”produce” anual cam de 10 ori mai multe accidente mortale, însă rata accidentelor mortale de muncă raportate la suta de mii de lucrători este mult mai mare în România (aprox. de 3 ori mai mare, deci un muncitor român are ”șansa” să își piardă viața la locul de muncă de 3 ori mai mare...).
Potrivit statisticilor europene privind accidentele de muncă (ESAW), în anul 2014, raportat la anul 2013, în România rata de incidență pentru accidentele mortale a crescut. În anul 2014, 7 din 100.000 de lucrători au murit în România din cauza accidentelor care s-au petrecut la locul de muncă, în condițiile în care, în anul 2014, în UE s-au produs 3.348 de accidente mortale la locul de muncă, ceea ce reprezintă o rată standard de incidență de 2,3 accidente mortale la 100.000 de lucrători pentru anul 2014 (conf. Anexa nr. 1. din STRATEGIA NAŢIONALĂ ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ PENTRU PERIOADA 2017-2020). Același document (Strategia națională ...2017 – 2020), menționează : Pe de altă parte, ratele de incidență, pentru accidentele de muncă soldate cu incapacitate temporară de muncă, sunt mai scăzute în România, în raport cu alte state membre ale UE.
Am serioase îndoieli că noi, românii, avem rate mai scăzute la accidentele cu incapacitate temporară de muncă. Aceasta pentru simplu fapt ca statistic vorbind este imposibil ca noi să avem un accident mortal la 25 accidente cu incapacitate temporară de muncă iar în UE acest raport să fie de 1/750 ! Legile matematicii (Curba lui Gauss, frecvență în funcție de gravitate) funcționează la fel, indiferent de țară.
Sunt toate acestea jertfe pe ”altarul muncii” precum în parabola cu meșterul Manole? Nicidecum! Sunt victime cauzate de lipsa de responsabilitate, de indiferență, de lipsă de educație, sau pur și simplu de nerespectare a unor reguli elementare de securitate a muncii. Toate acestea țin de mentalitatea noastră nefericită (”merge și așa”) ce trebuie schimbată, lucru deloc ușor dar altă cale nu există. La nivel de mentalitate românul trebuie să înțeleagă că nu poare fi ”un bun meseriaș” dacă nu tratează protecția muncii ca parte a formării profesionale. Cui folosește un ”bun electrician”, de exemplu, dacă acesta ignoră regulile elementare de electrosecuritate și își pune viața în pericol cu orice manevră efectuată în instalațiile electrice?
Am alocat un spațiu mai amplu pentru aceste statistici cu scopul de a aborda în mod obiectiv importanța acestui subiect. Oare există ceva pe lume mai important ca viața unui sigur om? Biblia ne învață că toată planeta, cu tot ce deține ea, nu poate fi comparată cu valoarea unui Singur suflet omenesc !
În afară de costurile inestimabile exprimate în vieți omenești și suferință umană, de loc de neglijat sunt și costurile financiare la nivel UE:
Îmbolnăvirile și vătămările profesionale reprezintă 3,3% din PIB-ul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă 476 de miliarde de euro care ar putea fi economisite anual prin strategii, politici și practici adecvate de securitate și sănătate în muncă (Congresul mondial pentru securitate și sănătate în muncă, desfășurat la Singapore în perioada 3‑6 septembrie 2017).
Cred că suntem toți de acord că mentalitatea noastră, modul de abordare a acestei probleme, trebuie schimbat radical. Nu cunosc altă cale mai adecvată de schimbare a mentalității decât procesul educațional, începând de la cele mai mici vârste și continuând pe întregul parcurs al vieții profesionale. Aș vrea să citez un pasaj deosebit de relevant din capitolul ”Integrarea SSM în educație” preluat din site oficial al Agenției europene de securitate și sănătate în muncă :
”Dacă copiii încep să învețe despre sănătate și securitate în același timp în care învață să scrie și să citească, acestea vor deveni o parte integrantă firească a modului în care lucrează, se joacă și trăiesc. De asemenea, își dezvoltă o atitudine pozitivă față de sănătate și securitate, care îi va însoți pe tot parcursul vieții lor profesionale.
Cine începe de mic este mereu în siguranță: succesul educației în domeniul SSM !
Cel mai bine este ca tematica SSM să fie integrată în diverse materii de studiu, nu să fie predată ca materie separată. Învățarea prin activități și exemplele din viața reală vor contribui la transmiterea eficientă a mesajului către copii și tineri. Mesajele principale pot fi repetate în moduri diferite pentru categorii de vârstă diferite, fie că este vorba despre școli primare, fie despre școli profesionale...
Crearea de rețele și parteneriatul cu autoritățile din domeniul SSM reprezintă factori esențiali pentru o integrare reușită .
Acest obiectiv educațional nu poate fi realizat decât printr-un parteneriat al autorităților între ele (Ministerul muncii și al educației), pe de o parte, apoi între autorități și mediul public-privat pe de altă parte (includ aici: sindicatele, patronatele, serviciile interne și externe SSM, institute de cercetare, unități de învățământ de toate gradele).
Desigur, sunt multe de spus și mai multe de făcut...
Aș încheia cu o recomandare privind autoritățile....și anume o armonizare a Strategiei naționale SSM cu Strategia UE – SSM. Dau doar un exemplu : dacă strategia UE – SSM are ca obiectiv principal :
” să simplifice legislația existentă, după caz, pentru a elimina sarcinile administrative inutile, menținând în același timp un nivel ridicat de protecție a sănătății și securității lucrătorilor”.
Strategia noastră națională SSM:
Obiectiv specific nr. 1. Îmbunătățirea cadrului legal în domeniul SSM
Întrebarea cheie este : Ce înțeleg autoritățile române prin îmbunătățire? Pentru că mediul privat înțelege în mod sigur ”să simplifice legislația existentă”.
Strategia noastră vorbește de modificări, revizuiri care adesea s-au dovedit împovărătoare pentru mediul privat. Prea puțin se vorbește în strategia noastră despre simplificare (se face doar o referire punctuală la procedura de declarare a bolilor profesionale).
Acest aspect este deosebit de important deoarece sarcinile administrative inutile (adică birocrația excesivă, pe românește), îngreunează substanțial eficiența actului reprezentat de munca efectivă de prevenire a accidentelor de muncă și bolilor profesionale. A te ”acoperi cu hârtii” nu este tot una cu a elimina sau cel puțin reduce semnificativ riscurile de accidentare !
Cunosc destul de bine acest domeniu, pentru că de 20 de ani conduc compania de prestări servicii SSM – Euramis Consulting, care tocmai aceasta face : Consiliază mediul privat (și nu numai) referitor la conformarea cu cerințele legale SSM – SU, educă lucrătorii prin instruiri de specialitate, evaluează riscuri de accidentare, recomandă măsuri de prevenire, conștientizează atât angajatorii cât și angajații cu privire la importanța respectării regulilor și instrucțiunilor de securitate și sănătate în muncă. Practic misiunea noastră este definită astfel:
Să reducem suferința umană prin implementarea unei culturi a securității muncii în cadrul organizațiilor de orice tip !
Consecințele respectării cu strictețe a protecției muncii sunt încurajatoare și merită toată atenția. Productivitatea companiei crește în momentul în care angajatul este privit ca o valoare umană importantă, când i se asigură un loc de muncă securizat și plăcut. Protecția muncii oferă satisfacție de ambele părți, atât pentru angajat cât și pentru angajator.
Compania Euramis Consulting oferă servicii SSM și situații de urgență de peste 20 de ani, având în prezent aproape 200 de clienți (companii mici și mijlocii, multinaționale) mulțumiți, totalizând peste 4 600 de salariați. Un motiv important de mulțumire este faptul că indicele de frecvență al accidentelor de muncă este cu mult mai redus decât cel înregistrat la nivel național în domenii de activitate similare.
Euramis Consulting este partener național al Agenției Europene pentru Securitate si Sănătate în Munca.
Autor
Adrian Paraicu
Șef serviciu extern de prevenire și protecție
EURAMIS CONSULTING
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
