€ 5.0920 →
|
$ 4.3641 →
|
Foto: Agerpres
Ilie Bolojan prezintă vineri al doilea pachet de măsuri fiscale.
UPDATE:
Premierul Ilie Bolojan a anunțat ce conține al doilea pachet de măsuri fiscale pregătit de Guvern. Reforma companiilor de stat, modificarea indicatorilor de performanță, reducerea numărului de membri în conducerile companiilor de stat și plafonarea indemnizațiilor acestora, digitalizarea ANAF, reducerea risipei din sectorul de Sănătate, reforma administrației publice, descentralizarea jocurilor de noroc – sunt măsurile anunțate de Bolojan.
În plus, acesta a subliniat că unul din jaloanele pe care trebuie România trebuie să le atingă ca obligație PNRR este legat de pensiile magistraților, și extins în pasul doi la toate pensiile speciale
„Vă prezint pe scurt proiectele la care am lucrat în această săptămână și care vor fi prioritățile pentru luna iulie. Săptămâna aceasta am prezentat în Parlament pachetul fiscal bugetar. E primul pachet, care are două direcții importante în vederea reducerii deficitului: de a crește veniturile și a doua direcție să plafonăm cheltuielile și să le scădem.
Aceste măsuri s-au referit exclusiv la componente structurale în așa fel încât să putem testa testa atât reacțiile ECOFIN, dar și ale piețelor. Avem o reacție pozitivă, ați văzut poziția comisarului pe probleme economice. A doua zi am lansat o emisiune de bonduri, practic pentru a ne împrumuta și am văzut o perspectivă îmbunătățită, toate titlurile care au fost puse la cumpărare au fost subscrise. Am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici, marja de risc pentru România e mai scăzută, au fost economii de peste 200 de milioane de euro în dobânzi în următorii 14 ani cumulat. Agențiile de rating au apreciat acest prim pachet ca un pas important”, a declarat Ilie Bolojan.
„Un pachet important ține de reforma societăților comerciale în care acționar majoritar e statul. De la pierderile pe care le au rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. O bună parte din activele acestor companii sunt mult sub potențialul pieței și mult sub ceea ce s-ar putea obține.
Ce ne propunem: vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatori, vom iniția modificarea indicatorilor de performanță
Toate conducerile funcționează pe contracte de management. Unii s-au instalat pentru câțiva ani pe indicatori care sunt formali de multe ori, care nu sunt indicatori specifici legat de industria. Dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai anumită componentă și dacă bifezi câteva ceva ai bifat cei mai mulți indicatori.
Vom modifica legislația pentru a reduce numărul de membri în structurile de conducere și plafonarea indemnizațiilor la un nivel rezonabil. S-au instalat pe poziții la salariile pentru care au acceptat să concureze după care pe fondul unei legislații pe care am interpretat-o cum ne convine am constatat că putem avea până la 3 salarii medii pe ramură, apoi apoi încă 3 salarii variabile, și ne-am dus la 6 fără să se schimbe nimic în societate doar abuzând de aceste prevederi.
E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți. Reducerea subvenției date de stat, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului. Sunt companii din domeniu unde profiturile sunt foarte mari și doar dacă te duci la serviciu și nu faci mari prostii faci profit.
E nevoia de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutivi. Vom modifica legislația ca numărul de societăți gestionate de AMEPIP, care ar fi trebuit să vină cu indicatori foarte buni să nu mai fie o recompensă să fii director ci o provocare să nu mai gestioneze 1400 de societăți, câte spune, să se reducă la cele relevante care nu pot depăși 200. Sunt companii care au mai multe persoane în Consilii de Administrație decât angajați”, a mai declarat Ilie Bolojan.
„Indicatorii de performanță trebuie să îi facă pe cei din conducere să se zbată din greu să-i îndeplinească. Fiecare ban pe care îl pierdem printr-o guvernare mediocră înseamnă milioane de euro pentru România.
Nu va fi ușor. Legea se va aplica din viitor. Și această negociere va putea avea loc, dacă oamenii își dau seama într-adevăr că vor fi ridicoli sau va trebui să intrăm în război cu ei. Nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile conducerii sunt net diferențiate față de performanțele pe care le asigură.
E un grup de lucru care s-a format pentru acest pachet de măsuri condus de domnul Anastasiu și din care fac ministerele care sunt autorități tutelare pentru principalele companii”.
„Vă dau două exemple: unul din indicatorii bancari după care poți să judeci o bancă e randamentul capitalului, băncile noastre de stat, cu management peformant, cu salarii de peste 20.000 de euro net, cu comitete și CA-uri la indemnizația maximă, realizează randamente la jumătate față de băncile competitoare din piața românească. Toate băncile statului”, a mai spus Bolojan.
„Mă gândesc la CFR sau Metrorex care beneficiază de subvenții. În fiecare an statul român le subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători din total cifră de afaceri are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprii. În Europa, pragul de subvenționare e în medie între 30 și 50%. În Marea Britanie toate companiile funcționează fără subvenție. În România, companiile private care sunt subvenționate după niște criterii similare cu cele ale CFR realizează profit, iar noi suntem în situația care cu 80% din buget subvenție abia terminăm anul pe 0. E simplu să stai cu salarii mari și să aștepți la Guvernul să îți mai dea în a doua jumătate a anului un miliard”, a mai declarat Ilie Bolojan.
„O altă componentă este modificarea legislației fiscale și măsuri pentru a încasa veniturile. Așa cum ne-au spus oamenii așa este înainte să creștem taxele ar trebui să creștem și gradul de încasare.
Este important să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe altă că sunt fenomene acumulate în ani de zile. Ca să combați economia neagră trebuie să faci controale serioase, se știu zonele, precum e în construcții, micile construcții, unde munca la negru e o constantă, dar pentru asta trebuie să fie indicatori de performanță la cei care fac controale.
E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. Nu există niciun entuziasm la ANAF să se facă digitalizarea.Pentru că atunci se vede unde sunt problemele. Așa dacă e un deșert de informații, eficiența controalelor e foarte redusă. Trebuie să modificăm legislația. E un grup de lucru sub coordonarea vicepremierului Tanczos Barna.
Pe componenta de insolvență, cesiune creanțe, poți foarte ușor în România să-ți cesionezi creanțele unei companii fantome și apoi nu mai poți recupera datoriile. Trebuie să limităm eșalonările.
Avem arierate enorme. Se pune întrebarea cum nu le-am văzut. Sunt probleme în toată structura ANAF. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și indicatori de performanță cuantificabili. Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani. Societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sume reale, ci mult mai mici, controale formale. Acesta este un domeniu foarte important, în care în afara pachetului legislativ, toate instituțiile, care au competență în acest domeniu, trebuie să colaboreze”, a mai spus Bolojan.
„Trec la a doua direcție importantă la care lucrăm: reducerea risipei din sectorul de Sănătate. O componentă importantă de cheltuieli sunt cheltuielile pe Sănătate. Nu mă refer la fondurile europene, la fondurile de investiții pentru reparații sau dotări, ci la sumele care intră în sistemul de Sănătate prin Casa de Sănătate.
În urmă cu 10 ani ponderea acestor cheltuieli din veniturile statului erau 11%, acum au crescut la 14 - 16%. Înseamnă niște sume foarte mari. 2021: 49 de miliarde, 2022: 54 de miliarde, 2023: 59 de miliarde, 2024: 73 de miliarde, 2025, vara asta estimat: 77 de miliarde. La întâlnirea cu președintele Casei și ministrul Sănătății am fost informat că avem nevoie de încă 14 miliarde pentru a încheia acest an pentru că din martie nu se mai achită sumele complete. Se achită doar partea de salarii, dar la toate celelalte capitole avem arierate importante.
Dacă continuăm tot așa, ceea ce vom încasa suplimentar din creșterea de TVA sau acciza la motorină se duce pe aceste suplimentări și nu doar că nu ne vom echilibra bugetele și le vom continua așa cum au fost până acum. Acest nivel se apropie de cel din pandemie.
Aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt cu 10% mai mari decât creșterea de TVA sau acciza la motorină se duce pe aceste suplimentări și nu doar că nu ne vom echilibra bugetele și le vom continua așa cum au fost până acum. Aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt cu 10% mai mari decât creșterea veniturilor.
De ce avem această risipă? Avem cheltuieli de personal extinsă de la an la an. Nu e legată în România numărul de cazuri rezolvate cu cheltuielile de personal. Nimeni nu are interesul să facă economii sau performanță pentru că nu are de ce.
Șefii de secții dintr-un spital din România, nu-l numește directorul spitalului ca să aibă autoritate asupra lui, ci Facultatea de Medicină sau Universitatea. De cine va asculta? De managerul de spital? Sau se va gândi, uitându-se la ceas, cum rezolvă rapid în spital ca să se ocupe de celelalte probleme universitare.
Există o limitare a sporurilor de 30%. Spitalele autorităților locale nu aplică limitarea de sporuri. (..) Dacă banii vin fără probleme, nimeni nu acționează în privința bunei gestionări. E nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depășesc 90%. Cu ce mai rămâne medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienți? Sau pacienții sunt doar o formă ca să meargă spitalul?
Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. Aproape toate spitalele au consultanți pentru a-și îmbunătăți indicatorul de complexitate. Dacă știi cum să întocmești o foaie de tratament cu boli și analize suplimentare, atunci sumele pe care le primești sunt mai mari, nu pentru că faci lucrurile mai bine ci pentru că scrii mai bine. Casele trebuie să își facă datoria și să verifice”, a mai spus acesta.
Ilie Bolojan a afirmat că au fost scăpate de sub control și cheltuielile cu medicamentele.
„Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. De ce ? În primul rând pentru că nu controlăm aici aproape nimic. Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamentele scumpe și cred că suntem una din puținele țări în care ponderea acestor medicamente inovative este mult mai mare decât a celor generice, care rezolvă pentru 90% din boli exact în același fel. Partea de tratament. Da, sigur că dacă prescrii un medicament generic așa, în general, s-ar putea ca un congres să se organizeze la București sau la Sofia și nu la o distanță mult mai mare”, a mai spus Bolojan.
„Și aici trebuie să inversăm balanța, dar asta înseamnă că atât Ministerul Sănătății, cât și Casa trebuie să intervină și să corecteze lucrurile și cu bani mai puțini, să rezolvăm în 99% din cazuri problemele legate de tratamentul pacienților. Sigur, sunt medicamente speciale care nu pot fi înlocuite, înțelegem asta, dar asta nu trebuie să fie regula și excepția”, a mai spus acesta.
„Avem concedii medicale extinse. Dacă vă uitați la statistici o să vedeți că avem niște punți în perioadele critice între sărbători și se vede un vârf de concedii programate exact 4 zile. Nu te poți îmbolnăvi programat în număr atât de mare.
Avem un număr de analize paraclinice foarte extinse, RMN-uri, CT-uri, unele justificate, dar melanjul dintre public și privat a făcut ca în ultimii ani să socializăm cheltuielile și să privatizăm câștigurile.
Casele de Sănătate și DSP-urile trebuie să treacă de la perspectiva de spectator, sau mai rău complice, la cea de regulator și apărător al statului. Dacă vrem un sistem de Sănătate nu trebuie să mai continuăm cu risipa”, a mai spus Bolojan.
„Un alt pachet la care se lucrează de către un alt grup, unde domnul ministru Cseke are un rol important, e reforma administrației publice. Vom avea o a doua întâlnire săptămâna viitoare cu reprezentanții autorităților publice.
Aici ne referim atât la impozitarea proprietății care e un jalon pe care trebuie să îl îndeplinim, dar și alte măsuri care țin de câteva componente importante ale administrației publice locale. E nevoie să le creștem capacitatea administrativă, e nevoie să își poată încasa impozitele, nu poți să mai încasezi bani de la stat până nu îți plătești datoriile la stat.
O altă componentă este descentralizarea. Vom descentraliza autorizarea jocurile de noroc. E nevoie ca primăria să stabilească o zonă. Poate fi tot orașul, sau doar o stradă sau doar un cartier, Mamaia de exemplu, unde pe bază de taxă specială primăria stabilește intensitatea. Comunitățile vor decide dacă au nevoie de jocuri de noroc sau nu, au nevoie în tot orașul sau într-o anumită zonă, dacă unul sau 100. Azi nu au competență și sunt invadate orașele noastre de aceste puncte de lucru.
Trebuie să le transferăm activele care sunt în paragină în toată țara. Anumite structuri guvernamentale, cum sunt în zona sportivă, de frică să nu își piardă posturile nu au susținut această descentralizare.
Să avem administrații locale mai eficiente. Trebuie să renormăm personalul și salarizarea care să țină cont de numărul de locuitori. Avem orașe cu 1900 de locuitori și salarizarea din primării e la nivel de oraș. Avem muncipii cu 11-15.000 de locuitori, ar trebui să fie peste 50.000.
În 2500 de localități din cele 3300 din România dacă Guvernul sau Consiliul Județean nu alocă finanțări ei nu își pot plăti salariile”, a mai spus Bolojan.
„Unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem este legat de pensiile magistraților, și extins în pasul doi la toate pensiile speciale. Avem câteva realități care nu pot fi contestate. Deci avem o pensionare prea rapidă a magistraților, așa cum v-am spus se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani, mi-am propus, dar nu am reușit, o să o caut să-i duc un buchet de flori, tot respectul pentru ea.
Nu mai poate continua asta. De ce se întâmplă asta? Pentru că există o durată de 25 de ani după care te poți pensiona. E evident că trebuie să creștem vârsta după care te poți pensiona: 30, 35 de ani, astfel încât să nu fie departe de vârsta standard de pensionare care e 35 de ani. În câțiva ani de zile nu va mai fi cine să ne plătească pensiile.
A treia componentă - nivelul pensiei. Azi există o prevedere interesantă: pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Ce înseamnă un salariu brut? Unul net + 40 -50%. 80% dintr-un salariu brut e mai mult decât un salariu net. De fapt, pensia este cât ultimul salariu. Mai există undeva într-un sistem public ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu cred că nu. O formulare corectă este 80% din salariul net”, a mai spus premierul.
„Toate aceste lucruri trebuie completate cu o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, subliniez asta, dar să nu permită să avem zeci de mii de procese, așa cum am avut în ultimii ani, pe drepturi de salarizare, pe interpretări, pe sporuri, care să genereze alocări suplimentare de milioane de euro. Să avem o salarizare clară, predictibilă
Pentru a nu se dezechilibra sistemul, cei care azi și-au câștigat dreptul de pensionare pot să rămână și să fie o aplicare derogatorie, ca să nu avem o plecare masivă din sistem. Dar mă gândesc ce s-a întâmplat când a venit vârsta mică de pensionare, nu s-a gândit nimeni că sistemul se depopulează, atunci nu au fost dezbateri foarte mari. De acest jalon depind câteva sute de milioane de euro. E o prioritate ca în această vară să îndeplinim jaloanele, să deblocăm toate lucrurile care întârzie accesarea de fonduri”, a mai spus premierul.
Știrea inițială:
Premierul Ilie Bolojan susţine, vineri, începând cu ora 17:00, o conferinţă de presă la Palatul Victoria, informează Biroul de presă al Guvernului.
Potrivit surselor Antena 3 CNN, șeful Executivului va anunța un nou set de măsuri fiscale, cu impact major pentru populație și economie.
Una dintre cele mai importante componente ale pachetului este reforma pensiilor speciale, confirmată deja atât de premier, cât și de președintele Senatului, Mircea Abrudean.
Surse guvernamentale ar fi menționat că în planul fiscal se regăsesc următoarele propuneri:
- Impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață – Casele și terenurile ar urma să fie taxate nu după grile fixe, ci în funcție de cât valorează în realitate. Dacă implementarea sistemului întârzie, se ia în calcul o variantă provizorie, cu grile actualizate sau chiar taxe mărite.
- Eco-taxă pentru toți șoferii și sistemul TOLLRO pentru transportatori – Aceste măsuri ar urma să descurajeze poluarea și să eficientizeze transportul de marfă.
- Reducerea personalului bugetar – S-ar dori restructurări în instituții publice, companii de stat și agenții, pentru a diminua cheltuielile aparatului administrativ.
- Modificarea structurii consiliilor de administrație din companiile de stat.
- Reforma ANAF - cu scopul de a îmbunătăți colectarea taxelor și de a reduce evaziunea fiscală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
