'Guvernul României ne provoacă pe secui şi unguri prin acele măsuri antimaghiare din ultimii ani, prin proiecte de legi antimaghiare, prin atrocităţi împotriva tinerilor maghiari din Târgu Secuiesc sau primarilor celor mai mari oraşe secuieşti. Refuzăm această atitudine a majorităţii şi a guvernului majoritar, dorim să devenim din asupriţi şi din cetăţeni şi comunităţi de gradul doi ai României, parteneri ai majorităţii, ai Guvernului', a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, Laszlo Tokes, citează Agerpres.
El a mai spus că 'ar trebui să se formeze o relaţie normală de parteneriat între Guvernul României şi comunitatea maghiară, o relaţie de parteneriat între majoritate şi minoritate, şi sistemul de autonomie să fie cuprins în sistemul social general democratic, pentru că această instituţie democratică, autonomia, are locul în structura generală democratică a unei ţări democratice'.
[citeste si]
Laszlo Tokes a amintit de faptul că a propus, de la începutul anului 1990, o masă rotundă naţională româno-maghiară, "reprezentativă, nu una între UDMR și Guvern", unde să se discute problemele minorităţilor şi să se cadă de acord asupra lor.
'Sistemul democratic din România ar trebui să cuprindă şi politica minoritară. Nu prea am realizat revendicările de la început, uneori bântuie ceauşismul în această relaţie', a completat Laszlo Tokes.
La conferinţa susţinută de acesta au fost prezenţi şi preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Szilagyi Zsolt, precum şi Marc Gafarot i Monjo, reprezentantul Partidului Democrat Catalan, Gunther Dauwen, directorul Alianţei Libere Europene (European Free Alliance - EFA), şi reprezentantul Partidului Naţional Basc, Jose Mari Etxebarria.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
