Este vorba despre Legea Cash Back, care prevede în acest moment obligativitatea ca agenţii economici care au o cifră de afaceri anuală de peste 10.000 de euro să fie obligaţi să accepte, alături de numerar, plăţile cu cardul de debit sau credit.
La propunerea preşedintelui Comisiei de Buget, Marius Budăi (PSD), majoritatea PSD-ALDE a votat pentru creşterea acestui prag al cifrei de afaceri la 50.000 de euro şi s-a opus în acest fel dorinţei guvernului Dăncilă de a colecta mai multe taxe de la comercianţii cu ridicata, amănuntul sau cei din servicii hoteliere şi restaurante, ştiut fiind faptul că plăţile electronice sunt 100% fiscalizate. Argumentul suprem al membrilor Comisiei a ţinut de costul pe care l-ar presupune instalarea unui terminal de plată tip POS la aceşti comercianţi mici, care în teorie nu şi-ar permite să acopere lunar o sumă care poate ajunge chiar la 40 de lei. De cealaltă parte, Guvernul susţinea că prin extinderea obligației de a pune la dispoziția clienților serviciul de plată cu cardul, numărul agenților economici care oferă acest serviciu s-ar fi dublat, crescând de la 69.842 la 138.134, fiind practic disponibilă peste tot în România. Executivul a mai susţinut că veniturile care ar putea fi fiscalizate în scenariul legii cu prag de 10.000 de euro cresc de la 164 de miliarde de lei la 465 de miliarde de lei.
De cealaltă parte, deputaţii au ignorat mesajele transmise de schemele de plată din România, care s-au arătat dispuse să implementeze în ţara noastră încă din acest an tehnologii de acceptare a plăţilor cu cardul care ar scădea semnificativ, spre un nivel minim, costurile pentru comercianţi. Asta în contextul în care plăţile electronice prin card în România reprezintă doar 6.4% din PIB, de peste trei ori sub nivelul mediu existent în ţările din Uniunea Europeană.
Propunerea de modificare a legii Cash Back, iniţiată de actualul preşedinte al Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Cameră, deputatul PSD Marius Budăi, urmează să ajungă un plen, unde este aşteptată să primească un vot final. Rămâne de văzut dacă majoritatea deputaţilor PSD-ALDE vor susţine propunerea lui Budăi sau vor întoarce textul legii la varianta aprobată de colegii lor senatori în 2017, care prevedea expres utilitatea scăderii acestui prag la 10.000 de euro. Este ştiut faptul că România se situează în topul european al ţărilor cu un nivel crescut al evaziunii fiscale, cu peste un sfert din tranzacţiile din economie având loc în zona gri. Un cuvânt greu de spus pe acest proiect îl va avea, fără îndoială, liderul PSD, Liviu Dragnea, care în calitate de Preşedinte al Camerei Deputaţilor va fi pus în situaţia de a alege între argumentele formulate de premierul şi apropiata sa, Viorica Dăncilă, respectiv de Marius Budăi şi ceilalţi colegi PSD din Comisia de Buget.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
