'Scurta lecţie de economie, în lipsa studiului de impact oficial:
Impactul direct asupra veniturilor bugetului de stat provocat de eventuala abrogare a prevederilor OUG 114 referitoare la taxarea sistemului bancar, a sectorului energetic şi a sectorului de comunicaţii este de aproximativ 8 miliarde de lei. Acesta este impactul pe politica fiscal-bugetară, rezultând un plus de deficit public de 0.7% din PIB.
Impactul direct asupra populației, provocat de abrogarea acestor prevederi, este următorul:
a. Creşterea generalizată cu 15% a preturilor la energie electrică şi gaze pentru consumatorii casnici, ceea ce se traduce în scumpirea, pe medie a facturilor lunare cu 100 lei/lună (1.200 lei/an)
b. Creşterea preţurilor la comunicaţii (telefon, cablu tv, internet) cu cel puţin 6% de la 1 ianuarie 2020, ceea ce se traduce într-un plus mediu la factura lunară de 60 de lei.
c. creşterea dobânzilor la credite cu cel puţin 1 punct procentual pe anul 2020 urmare a impactului preţurilor reglementate asupra inflaţiei. Acest impact se traduce in creşterea ratelor la credite cu valori cuprinse între 100 şi 200 de lei, pentru creditele imobiliare, inclusiv creditele Prima Casă, precum şi creşterea nominală a ratei de dobândă variabilă cu aproximativ 10%.
Impactul direct asupra inflaţiei este de cel puţin 1,5 puncte procentuale la nivel de prim semestru 2020, respectiv 1 punct procentual la nivelul semestrului II, 2020. Asta se traduce printr-o inflatie care se duce în 5% în prima jumatate a anului următor, creată din pix şi declaratii, pe doua componente: deprecierea cursului valutar si creşterea preturilor în sectoare strategice cu oferta inelastică (adică în care consumatorul este captiv şi nu poate negocia).
Impactul asupra creșterii economice pe 2020 este de scădere abruptă a acesteia până sub nivelul de 3,5% având în vedere efectele în lanț provocate de adâncirea deficitului public și a celui de cont curent, precum și de presiunea inflaționista creata de creșterea preturilor reglementate, pe fondul unei reduceri a volumului cererii agregate.
În încheiere constat, încă o dată, lipsa studiului de impact la aceste masuri, aşa cum nu există nici studiu de impact pe rectificare şi creşterea deficitului, public, transparent, în dezbatere. Veţi observa că lipsa studiilor de impact va continua, devenind cronică. Enjoy! a scris analistul economic, Adrian Câciu, într-o postare pe Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
