Gheorghe Piperea, într-o postare pe Facebook, a povestit ce a discutat la Cotroceni, subliniind faptul că Legea dării în plată nu a ajuns încă la Administrația Prezidențială.
"Am fost la Cotroceni. A fost o discutie de peste o ora si jumatate. Desi am putut sa arat toate argumentele necesare promulgarii, sunt sceptic. Legea darii in plata nu a ajuns inca la Administratia Prezidentiala. Cu toate acestea, deja era intiparita in discursul consilierilor obsesia bancherilor ca legea e pentru bogati. O fi bogat un om care are o datorie de peste 150 de mii de euro (si aceasta o obsesie a criticilor legii)? Dar unul care are o datorie de 300 de mii de euro? Este o retea de tv prin cablu o companie bogata daca are o datorie de 1,2 mld euro la banci? Repet, o datorie, nu o avere de 1,2 mld euro. Acel om are o datorie de 150-300 mii euro si nu o avere de 150-300 de mii de euro. Acel om, oricind, poate intra in faliment in urmatorii 25 de ani, devenind un caz social.
[citeste si]
Acea companie poate oricind sa intre in faliment (pentru ca, spre exemplu, concurentii pot inventa modalitati mai suple si mai ieftine de transmisie a semnalului tv) si, deci, nu va mai fi bogata.
A fost evidentiat si un dubiu al consilierilor cu privire la numarul real al beneficiarilor legii, inclusiv cu privire la creditele cesionate in strainatate si la testructurari. M-am angajat sa pun pe hirtie un calcul, bazat pe date oficiale. Asta e o veste buna - e evident ca cifrele furnizate de bancheri nu sunt deloc clare pentru consilieri", a spus avocatul.
"Cred ca mai e important sa stiti:
(i) am aratat ca legea e menita a echilibra o relatie contractuala in care partea slaba - consumatorul - este captiva; legea este un instrument de negociere;
(ii) am aratat ca statisticile BNR privitoare la restantele la creditele cu ipoteca sunt irelevante, intrucit marea masa a acestor credite sunt inregistrate la "buni platnici" fie pentru ca debitorii se sufoca platind rate mai mari decit veniturile, fie pentru ca bancile, profitind de non combat-ul BNR, opereaza restructurari de fatada, pentru a evita provizionarea si pentru a raporta mincinos indici buni de solvabilitate; legea ii priveste indeosebi pe acesti debitori captivi, care nu isi vor parasi casele, ci vor negocia cu bancile pe baze egale; desigur ca ii priveste si pe debitorii in executare sau deja executati;
(iii) legea e pentru consumatori si nu pentru dezvoltatori imobiliari; acestia au la dispozitie legea falimentului pentru a se descarca de datorii;
(iv) legea nu are niciun viciu de neconstitutionalitate;
(v) bancherii sunt toti de acord cu legea, "dar nu in forma asta"; ma intreb de ce le-o fi luat 7 ani sa recunoasca necesitatea legii", a adăugat Gheorghe Piperea, unul dintre inițiatorii Legii dării în plată.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
