Sociologul Dumitru Sandu, profesor la Universitatea din București, este un expert recunoscut internațional pe teme legate de migrație. A îndeplinit funcția de raportor pentru analiza datelor din Eurobarometru, la Comisia Europeană.
-Criza migranților este declanșată de refugiați sau operează alte scenarii?
-Avem de-a face cu un mix de migrație. Publicul nu s-a înșelat, așa cum se vede de la nivelul simțului comun, așa arată și datele de care dispunem în prezent. Ne confruntăm cu o migrație forțată, de război, dar există și o componentă de migrație voluntară, economică. Nu putem stabili în ce proporție: să fie 80% migrație forțată și 20% economică? Rămâne de văzut, fenomenul este în evoluție, datele abia se culeg. Putem spune, însă, că principala componentă migratorie este cea siriană.
-Acordul UE-Turcia ar pune capăt fluxului de refugiați din Siria (s-a vorbit de un ajutor de 3 miliarde de euro și de relaxarea vizelor, pentru ca Erdogan să acționeze)?
-Ideea că poți opri valul de migrație prin astfel de negocieri, cum sunt cele prezentate în media, este nerealistă. După semnalele transmise public de Germania, care a dat impresia că se poate descurca, s-a amplificat fluxul de migranți. Iar noi vorbim de migrația voluntară, cu cauze economice. Migrația forțată de război o poți opri doar oprind cauzele, adică războiul. Pornind de la experiența pe care o am în domeniul migrației voluntare, pot face o predicție: este foarte mică posibilitatea de a-i opri. De a stopa fenomenul.
Citește și: CRIZĂ IMIGRANȚI: Schimbare majoră de strategie! Ce le cere Junker statelor balcanice
-Care ar fi consecințele pentru țările din Est, mai ales pentru România?
-Putem spune că, până acum, am fost ocoliți de valul migranților, fiindcă ne-a ajutat sărăcia. Dacă nu vom reuși să evităm fenomenul, Polonia, Bulgaria, România vor trece rapid de la situația în care se află, și anume de țară de emigrație, la cea de țintă pentru imigrație. Modelul occidental a evoluat în timp: Spania sau Italia au pornit ca țări ”exportatoare” , din cauza sărăciei oamenii emigrau spre țările mai bogate din nord. După câteva decenii, ele au ajuns țări de imigrație, se confruntă cu valul refugiaților și al migranților economic. Noi am fi primele țări unde se manifestă concomitent și emigrația, cu români plecați la muncă în străinătate, și imigrația, cu refugiații care vin din sud, sau sunt retrimiși din țările occidentale unde reușiseră să ajungă.
-Ce efect va avea asupra românilor această dublă presiune?
-Nu avem date noi, din prezent, deci putem face recurs doar la experiența migratorie din ultimii ani. Apare o competiție acerbă, pe două planuri. Migranții vor fi puși în competiție în țările de destinație. Noii veniți vor încerca să-i disloce pe românii, polonezii sau turcii care deja lucrează în Occident. Românii din diaspora vor intra în competiție cu sirienii pentru locuri de muncă, salariile pot scădea, odată ce se accentuează competiția pe piața muncii pentru migranți. Se vor reduce oportunitățile de muncă din țările unde imigrația ”siriană” este puternică. Acest fenomen ar putea împinge români din diaspora să se întoarcă acasă. Dacă vor ajunge la noi și un număr mare de imigranți din Orient sau Africa, competiția pe piața muncii se va accentua și în țară. Ceea ce va descuraja revenirea românilor în țară, pentru salarii care continuă să scadă.
-Se va rezolva criza de personal specializat, de constructori sau de medici, prin imigrație?
-Din păcate, nu știm nimic despre fluxul migratoriu care a inundat Occidentul. Vorbim despre o migrație specializată, nimeni nu mai poate rămâne la teoriile migrației de secol XIX. Autoritățile ar trebui să afle ce segmente sociale vin, ce profesii au migranții, ce categorii de vârstă. Îi opresc în Germania sau Franța pe cei cu studii superioare, există o selectivitate, în funcție de CV? Ce migranți vor ajunge în România, prin cotele alocate? Aceste întrebări sunt mai importante decât numărul, plus minus câteva sute, al celor ce sosesc.
-Atunci, de ce a fost o dezbatere atât de dură, pe cote?
-Reacția esticilor, a românilor în special, ține de memoria epocii comuniste. Nu mai suportăm decizii politice luate fără transparență și fără argumentare, venite de sus, așa cum se întâmpla pe vremuri. Cred că oamenii au avut această senzație, în special cei care au trăit în comunism, atunci când s-au trezit cu cotele obligatorii. Fie autoritățile europene nu au comunicat destul de clar, fie mass media nu au fost interesate, cert este că românii s-au trezit cu decizii venite aparent fără logică. Reacția normală a fost respingerea lor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
