Întrebat cum poate fi interpretată situația de pe pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis, directorul INSCOP, Darie Cristea a spus, pentru dcnews.ro, că "La alegerile prezidențiale din 2014, facebook-ul a avut un rol crucial în a mobiliza un electorat care a făcut diferența în favoarea lui Klaus Iohannis, un electorat care nu îl agrea pe Victor Ponta. Și care nu agrea nici PSD-ul. Acest segment de electorat era însă unul care, deși se autodefinea mai degrabă ca fiind de dreapta decât de stânga, nu era compus atât din votanți PNL, cât mai degrabă din persoane neinteresate sau neîncrezătoare în politic. În acel context de la alegeri, cu votul din diaspora etc., această diferență de public care s-a mobilizat pentru turul doi l-a „adoptat”, ca să spunem așa, pe candidatul Klaus Iohannis. O parte a acestui segment de public se află pe altă parte a baricadei de opinie decât trustul Intact și acest lucru a fost vizibil inclusiv la alegerile prezidențiale din 2014. De la sfârșitul lui 2014 până astăzi, a părut că polarizarea aceasta a publicului în jurul instituțiilor media s-a mai estompat. Să nu uităm că, la un moment dat, coabitarea Iohannis-Ponta lăsa impresia că funcționează. Declarația președintelui Iohannis de zilele trecute, în care părea că se apropie mai degrabă de poziția trustului Intact și înțepa cumva ANAF-ul pentru exces de zel, a deranjat o parte din acest segment de susținători despre care vorbeam anterior. Pe facebook se acționează rapid și viral, prin contaminare. Președintele putea să piardă și mai mulți susținători până la urmă. E greu de prognozat un asemenea fenomen. E drept, Klaus Iohannis a revenit apoi ușor asupra declarației și a încercat să îi mai reducă asperitățile percepute de propriul public. Probabil a simțit această nevoie tocmai din cauza retragerii celor câteva zeci de mii de aprecieri de pe facebook în două zile. Pe de altă parte, a trecut peste un an de când Iohannis este președinte, trebuie să se aștepte să mai și deranjeze diferite părți ale publicului atunci când face o declarație sau își asumă o poziție publică. Strategia lui a fost până acum să nu ia în mod manifest poziții care riscau să segmenteze publicul și să încerce să nu provoace opinia publică. Este an electoral, președintele încă are credibilitate mare, va fi pus de toate taberele în situația de a le lua partea".
Speculant
Cât despre reactivarea lui Traian Băsescu, Darie Cristea spune că "reactivarea la nivel public a lui Traian Băsescu se întâmplă periodic – este de așteptat ca fostul președinte să speculeze subiectele care îl avantajează și care îi asigură o ieșire publică. Pe de altă parte, discutăm despre planuri diferite. Mai are Traian Băsescu obiective politice personale? Ia în calcul o candidatură la primăria Bucureștiului? Ipotetic cel puțin, în acest caz, un duel verbal permanent cu Iohannis îl ajută pe Băsescu să se poziționeze ca un personaj din Liga 1, să caute în acest fel o delimitare de ceilalți candidați la primăria generală. Probabil va încerca să aducă puțin din „parfumul” prezidențialelor la locale. Candidații PNL și PSD la primăria capitalei nu pot face acest lucru: au în schimb partide mari în spate. Vom avea iarăși niște locale foarte politizate".
Va fi afectată imaginea PNL de criza de imagine a președintelui Klaus Iohannis? Știm cu toții cum PNL a crescut în sondaje la sfârșitul lui 2014, bucurându-se de simpatia electoratului pentru președinte.
"Nu cred că episodul acesta va avea urmări pe termen lung. Depinde ce se întâmplă în continuare și dacă apar prelungiri ale lui până în pragul alegerilor. Sunt și aspecte juridice acolo. Până la urmă, PNL-ul a avut zilele acestea voci care au afirmat mult mai clar solidaritate cu trustul Intact decât Klaus Iohannis. Cum se suprapun electoratele partidelor și oamenilor politici pe publicurile televiziunilor din România este o problemă pe care staffurile de campanie o pot rezolva relativ simplu. Da, publicitate electorală se face și din poartă-n poartă. Da, se face și pe facebook. Se face însă în continuare și la televizor – nu prin clipuri politice, ca acum 15 ani, dar prin talk-show-uri, știri etc. Ecuația e complicată pentru că, în public, pe lângă simpatii și antipatii politice, există și simpatii și antipatii vizând mass-media", a precizat directorul INSCOP.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
