China şi India conduc regiunea asiatică la o creştere susţinută în sectorul de cercetare-dezvoltare-inovaţie (CDI), îndeosebi prin importarea programelor de CDI din Statele Unite.
Europa rămâne în urmă în adoptarea şi crearea pe plan local de programe de cercetare-dezvoltare şi inovaţie, în vreme ce exportă o serie de initiative în acest sens, îndeosebi din Franţa şi Germania.
Statele Unite rămân ţara cu cele mai mari cheltuieli private pentru activităţile de CDI, însumând programele de CDI importate, exportate şi generate pe plan local.
Asia, lider global în cheltuielile de cercetare-dezvoltare
Ţările asiatice au devenit lider global în privinţa cheltuielilor companiilor pentru activităţi de cercetare-dezvoltare-inovaţie (CDI) în anul 2015, reprezentând 35% din totalul activităţilor de CDI întreprinse în această regiune, fie ele programe autohtone sau importate. Drept urmare, companiile asiatice s-au situat înaintea celor din America de Nord şi Europa, aceasta din urmă căzând pe locul al treilea în topul cheltuielilor private în CDI, o răsturnare de situaţie faţă de topul din 2007 în care Europa era lider. Acestea sunt câteva dintre concluziile noului studiu Global Innovation 1000, realizat de Strategy&, divizia de Consultanţă Strategică a PwC, ce oferă prima analiză a prezenţei globale a programelor de cercetare-dezvoltare-inovaţie derulate de cei mai mari 207 investitori privaţi din lume în activităţi de CDI.
China și India, pe locul I
Creşterea puternică din China şi India a condus la avansul Asiei per total, acestea înregistrând majorări cu 79% şi respectiv cu 116% faţă de 2007 în cheltuielile de CDI , pe măsură ce tot mai multe activităţi de CDI sunt mutate în această regiune în special din Statele Unite. Rezultatele acestui studiu arată că cea mai populară destinaţie pentru relocarea de programe de CDI a devenit China, 71% dintre respondenţii unui sondaj în rândul angajaţilor şi furnizorilor de servicii CDI declarând că cel mai important motiv pentru migrarea activităţilor de CDI în China este proximitatea faţă de pieţe cu creştere rapidă. Printre avantajele mutării activităţilor de CDI în China, respondenţii includ şi "proximitatea faţă de fabrici şi spaţii de producţie cheie", "proximitatea faţă de furnizori cheie" şi "costuri mai scăzute de dezvoltare".
De ce a pierdut Europa prima poziție
Motivul căderii Europei pe locul al treilea în privinţa cheltuielilor companiilor private în CDI este, conform studiului, dezvoltarea prea lentă a activităţilor domestice şi importurilor de CDI, corelat în acelaşi timp cu o creştere semnificativă a exportului de CDI – în special din Franţa şi Germania. Spre deosebire de creşterile de 40% ale Americii de Nord şi de 60% ale Asiei, cele din activităţile domestice de CDI în Europa a fost de numai 2% între 2007 şi 2015. Totodată, ţările europene şi-au sporit exporturile de activităţi de CDI către alte zone cu costuri ridicate din ţări din America de Nord şi Asia, dar nu şi în state mai apropiate din Europa de Vest. Mai cu seamă, în Franţa au scăzut activităţile domestice în cercetare-dezvoltare cu 20%, a scăzut şi importul de CDI cu 21%, şi, totodată, a crescut exportul de CDI cu 46% între anii 2007 şi 2015. În mod similar, deşi activitatea domestică în CDI a Germaniei a crescut cu 48%, importul de CDI a scăzut cu 7%, iar exportul de CDI a crescut cu 76% între 2007 şi 2015.
Cheltuielile de cercetare, reduse din cauza crizei
"Europa şi-a fixat obiective îndrăzneţe în privinţa inovaţiei prin Agenda 2020, care presupunea creşterea cheltuielilor pentru sectorul de CDI, dar şi investiţii mai mari în educaţie. Din păcate, în ultimii 5-6 ani, sub impactul crizei, sectorul de cercetare-dezvoltare a fost neglijat. În prezent, doar statele nordice şi-au menţinut cheltuielile suplimentare pentru activităţile de CDI, în vreme ce în ţări precum România, acestea au scăzut substanţial ca procent din PIB faţă de perioada anterioară crizei. Este momentul ca România, dar şi Europa întreagă, să repună inovaţia şi educaţia printre priorităţi, având ca punct de plecare Planul Juncker de investiţii la nivel european care să stimuleze creşterea economică durabilă şi îmbunătăţirea competitivităţii europene", consideră Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
