'La începutul anului 2017, cele mai importante obiective pentru care este necesar să ne unim eforturile pentru a crea contextul de implementare sunt realizarea centurii metropolitane Gilău — Apahida și Spitalul Regional de Urgență. Pentru oamenii politici, a avea mijloacele de a putea susține proiecte de asemenea anvergură este o oportunitate și indiferent de sfera politică din care provenim, cu toții avem un obiectiv comun: creșterea calității vieții clujenilor', susține Emil Boc în scrisoare, potrivit Agerpres.
Edilul arată că proiectul centurii metropolitane a municipiului Cluj-Napoca figurează în Master Planul General de Transport al României, având o valoare estimată de 126,3 milioane de euro cu o perioadă de implementare cuprinsă între 2017 și 2020.
'Municipiul Cluj-Napoca, pol de creștere conform HG 98/2008, primul oraș ca mărime din România, după capitala București, și cu cea mai dinamică creștere a populației, a realizat, în perioada septembrie 2014 — decembrie 2015, cu asistența Băncii Europene de Dezvoltare și a JASPERS, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru perioada 2016-2030. Acest studiu a scos în evidență problemele deosebite pe care zona metropolitană Cluj-Napoca le are privind traficul rutier de tranzit, precum și accesul la rețeaua națională de transport rutier pentru traficul originând în sau având destinația în zona metropolitană Cluj-Napoca', se mai arată în documentul citat.
[citeste si]
Potrivit edilului Emil Boc, centura metropolitană reprezintă o necesitate, în condițiile în care tronsonul DN 1 de la vest de Cluj-Napoca, respectiv intrarea dinspre Oradea, este mai aglomerat decât cea mai aglomerată arteră de intrare din București, DN 1 dinspre Otopeni. Traficul din această zonă este creat atât de mașini care tranzitează zona pentru a se deplasa către Oradea sau către Cluj-Napoca, dar și de persoane care locuiesc în localitatea Florești, care este cu cei aproximativ 30.000 de cetățeni cea mai mare comună din țară, fiind practic lipită de municipiu.
'Conform măsurătorilor efectuate de către UTCN, în data de 13 noiembrie 2015, s-a înregistrat un vârf de 74.258 de vehicule pe acest tronson, valoare cu mult superioară oricărei valori înregistrate anterior pe tronsoanele de drumuri naționale și autostrăzi din România. Planul de mobilitate a propus și a demonstrat matematic beneficiul și utilitatea construcției unei centuri metropolitane extinse pentru Cluj-Napoca, evidențiind că până în 2030 aceasta ar fi deja încărcată cu un volum de trafic de de până la 85% din capacitate, adică mai mult decât oricare autostradă din România, chiar în varianta în care aceasta ar fi realizată în profil de autostradă sau drum expres', a explicat Boc, potrivit scrisorii.
Edilul a mai subliniat că o centură metropolitană este vitală și pentru accesul la noul Spital Regional de Urgență, proiect cuprins în Acordul de Parteneriat al României cu Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020 și prevăzut a fi finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
