“Datoria publică este cea mai mare nenorocire a României, nu inflația, nu prețurile la gaze, ci datoria publică, care ne costă tot! Înghite și va înghiți absolut tot, inclusiv creșterea economică. Numai pe primele 4 luni, cu rostogolirea dobânzilor, statul a plătit 9 miliarde. Până la sfârșitul anului, doar rostogolirea dobânzilor va costa statul 30 de miliarde! Practic, tot ceea ce faci se va duce acolo!“, a spus Elena Cristian.
“Cineva trebuie să explice de ce ne împrumutăm dublu față de bulgari?! De ce ungurii se împrumută la 2-3%, iar românii la 9-10%?“
“De ce ne împrumutăm la 9-10%? De ce aceste dobânzi sunt undeva secrete? Dacă întrebi la Ministerul de Finanțe, dacă îl întrebi pe ministru, nu vrea să spună la ce dobânzi se împrumută statul român! Acesta este un mare mister, pentru că nu se împrumută ca să își ia casă... Cineva trebuie să explice de ce ne împrumutăm dublu față de bulgari?! De ce ungurii se împrumută la 2-3%, iar românii la 9-10%? De ce ne permitem să plătim niște costuri uriașe pentru o datorie publică pe care noi nu avem cum să o suportăm. Nu suntem vreo economie performantă, cu producție peste așteptări, din care să suportăm toate această rostogolire.“, a zis Elena Cristian.
“Nu vor crește încasările la buget cu noile modificări la Codul Fiscal, din contră!“
“Pe lângă această creștere alarmantă a datoriei publice, 51% din PIB, ceva îngrozitor, foarte mult, nu există măsuri de reducere a inflației, nu există o strategie pe termen lung! Nu cresc încasările la buget, și chiar dacă modifică Codul Fiscal, peste noapte, cum au făcut-o acum, nu vor crește încasările, din contră!“, a subliniat Elena Cristian, în cadrul emisiunii Cheia Zilei, moderată de Niels Schnecker, la România TV.
Ce trebuie să le ceară românii băncilor dacă le cresc ratele
“Cu privire la ROBOR, menționez faptul că Legea dării în plată are un articol foarte clar care spune că, în condițiile în care rata crește cu 50%, băncile sunt obligare să reechilibreze contractele. Prin urmare, oamenii trebuie să meargă la bancă și, fie să facă o notificare să treacă la IRCC, fie să ceară reechilibrarea contractelor pentru că legea se exprimă foarte clar în acest sens. Oamenii trebuie să meargă la bancă, să încerce să discute aceste contracte, să ceară reanalizarea lor deoarece legea permite asta și băncile sunt obligate să o facă.“, a mai spus Elena Cristian.
Citește și - Plafonare/compensare energie. Care este, de fapt, impactul bugetar. Elena Cristian: Ministrul Câciu dă din colţ în colţ. Din sursele mele, banii nu sunt
Elena Cristian, analist DC BUSINESS, a făcut mai multe comentarii acide cu privire la declaraţiile făcute de ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, despre plafonarea/compensarea facturilor la energie şi avertizează că deja nu mai sunt bani pentru plata acestor scheme, dar şi că sunt datorii mari către furnizorii de energie.
"Ştiu că trebuie să transferaţi nişte bani către toate datoriile pe care le are statul către furnizori, pe care le va face cu acea plafonare la energie electrică şi gaze naturale. Vreau să vă întreb dacă aveţi disponibili aceşti bani. S-a discutat despre acea estimare ANRE, 40 de miliarde de lei. S-a redus la 20 de miliarde, între timp. Nu ştim acum cât va fi, dar îşi permite statul să...?", a fost întrebat Adrian Câciu la briefingul de presă după şedinţa de Guvern. Iată ce a răspuns.
"În primul rând, aşteptăm analiza fundamentată a unei estimări. Doar amintesc faptul că atunci când s-a luat această decizie cu Ordonanţa 27, estimarea cu care s-a venit a fost de 9 miliarde pe tot anul. Dacă în fiecare etapă venim cu tot felul de estimări, deci rectificarea nu se construieşte decât pe cifre concrete, iar banii vor fi puşi la rectificare, aşa cum sunt stabiliţi în baza analizelor pe care le facem şi noi şi cu care împreună cu Ministerul Energiei ajungem la un consens, banii reprezentând facturi care vin la plată şi sunt sume certe şi exigibile, nu estimări care se schimbă de pe o săptămână pe alta", a explicat ministrul Câciu.
Întrebat dacă reglementarea preţurilor la energie ar putea tempera inflaţia, ministrul a replicat: "Cu siguranţă. Aici aş vrea, totuşi, să vedem un lucru care s-a întâmplat şi pe care trebuie să-l gestionăm de aici încolo. Statul român a venit să sprijine cetăţenii şi economia în faţa exploziei preţurilor la energie şi a luat o măsură de plafonare, dacă vreţi, a preţurilor, pentru ceea ce înseamnă, ce resimte cetăţeanul, însă, în partea cealaltă, la modul în care se vinde energia pe piaţă, lucrurile, din punctul nostru de vedere, au intrat într-un regim, hai să fiu elegant, prea incert pentru a fi gestionabil, drept pentru care chiar asta s-a cerut şi ANRE-ului împreună cu Ministerul Energiei participăm şi noi, guvernul, facem o analiză, pentru că nu poţi lăsa preţurile să crească, cum să vă zic, în mod nu numai necontrolat, dar în mod galopant, pentru că nu poţi susţine. Banii de plată pentru furnizori nu vin de la statul român, să ne înţelegem. Banii aceştia sunt taxele pe care le plătiţi dumneavoastră, chiar şi eu, chiar dacă sunt demnitar plătesc şi eu taxe, dar toată lumea plăteşte taxe şi trebuie într-adevăr intervenit într-o zonă de reglementare a pieţei, a pieţei pe fluxul ei, că undeva lucrurile sunt foarte dezechilibrate, din punctul meu de vedere", a mai spus acesta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
