Printre imaginile surprinse și transmise de către Administrația Prezidențială, se remarcă două.
Prima a fost folosită de presa internațională pentru a ilustra știrea că premierul Ungariei, Viktor Orban, a cedat și a votat pentru ajutorul de 50 de mld. de euro pentru Ucraina.
În respectiva poză, Viktor Orban îl salută pe Klaus Iohannis cu o plecăciune:
A doua imagine este una care-i arată pe Klaus Iohannis și pe cancelarul austriac Karl Nehammer stând unul lângă altul. Aparent, cei doi au o discuție destul de serioasă, necaracterizată de destinderea și zâmbetele din alte fotografii făcute cu această ocazie la Bruxelles. Președintele Klaus Iohannis pare că-i explică ceva cancelarului austriac, care stă în defensivă.
Vă prezentăm declarația făcută de președinte, dar și răspunsurile la întrebările primite:
Începem peste câteva minute o sesiune specială a Consiliului. Avem relativ puține teme, este o sesiune prevăzută pentru o singură zi, astăzi.
Tema principală este cunoscută, am discutat-o și în decembrie, este vorba de rectificarea bugetului Uniunii, în esență, pentru a găsi o soluție predictibilă pentru ajutorul pentru Ucraina.
Este, între timp, clar că Uniunea că dorește să se realizeze acest ajutor semnificativ pentru Ucraina, și nu vorbim doar de ajutorul financiar, vorbim de ajutorul financiar, material, militar. Acest lucru este unanim acceptat, însă mai sunt lucruri de clarificat despre cum putem să încadrăm sumele pe care dorim să le punem la dispoziție în actualul buget. Vorbim nu de bugetul pe un an, ci despre bugetul pe întreaga perioadă de finanțare.
Aceste discuții în decembrie au avut loc, însă nu au putut fi finalizate. Nu toată lumea a fost de acord cu soluțiile propuse. Acum Președintele Consiliului ne-a invitat ca să finalizăm discuția pe buget. Speranța mea este că vom reuși.
Eu voi sublinia în continuare că este nevoie de ajutorul pentru Ucraina, voi sublinia că România face deja foarte multe pentru Ucraina. Este dispusă România să continue acest ajutor atât timp cât va fi nevoie.
Vom avea o discuție mai largă despre ajutorul pe care dorim să îl dăm Ucrainei. Vom avea o discuție principială despre evoluțiile din Orientul Mijlociu și, cu siguranță, vom avea o discuție despre ce se întâmplă cu protestele fermierilor. Nu putem să ne întâlnim în Bruxellesul care este aproape blocat de proteste și să nu vorbim despre aceste lucruri.
Însă aici trebuie să vă spun că de aseară deja am găsit câteva chestiuni care pot fi rezolvate destul de ușor pentru a veni în sprijinul fermierilor. Aceste chestiuni au fost discutate pur informal aseară și, cu siguranță, astăzi, în Consiliu, vom primi câteva informații.
Nu cred că vom putea lua efectiv o decizie și nici nu cred că este nevoie de o decizie a Consiliului pentru a înlesni câteva măsuri pentru fermierii europeni.
Dacă aveți întrebări, poftiți!
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Tocmai pentru că ați menționat protestele fermierilor de aici, din Bruxelles, există proteste ale fermierilor și transportatorilor și în România, iar unul din lucrurile care sunt evocate de fermieri și de transportatori sunt chiar Culoarele de Solidaritate. Cum puteți adresa această problemă și ce mesaj aveți pentru fermierii români care protestează?
Președintele României: Fermierii români au, în esență, aceleași probleme ca fermierii din Franța, din Germania, din Belgia, din Italia, este vorba de felul cum sunt alocate subvențiile, despre cât pot folosi din terenul arabil, și așa mai departe, în contextul în care aceste discuții au fost încheiate practic în anul 2020, deci nu este nimic nou. Însă trebuie să știți că, de când s-a decis acest lucru, în fiecare an până acum s-au dat derogări, și acum ar fi primul an când nu se dau derogări și fermierii simt aceste lucruri. Vom vedea cum poate Comisia să vină cu anumite proceduri de ameliorare. Culoarele Solidarității nu afectează agricultura din România și vreau să subliniez foarte clar acest lucru. Noi am deschis aceste culoare fiindcă suntem conștienți că Ucraina are nevoie de acest ajutor și România poate să ofere acest ajutor fără a fi în detrimentul fermierilor români. Această toamnă, vă amintiți, chiar când am fost la Națiunile Unite, am negociat soluții, Guvernul le-a pus în aplicare la noi și nu au fost comercializate produse care trec prin România. Deci, nu a fost afectată piața românească de produsele care doar tranzitează România. Aceste lucruri sunt cunoscute și trebuie recunoscute. Dacă este nevoie, atunci, sigur, Guvernul va institui controale mai ferme pentru a vedea că nu se comercializează, doar se tranzitează, dar asta este o problemă care a fost deja rezolvată. Restul, ce se poate cultiva, cum se pot folosi pesticide, și așa mai departe, aici sunt discuții tehnice mai complicate și cred că se găsesc unele soluții.
Jurnalist: Domnule Președinte, în ultima perioadă se lansează tot mai mult ideea comasării alegerilor. Voiam să știu dacă ați avut o discuție cu liderii Coaliției de guvernare pe această temă, dacă v-au consultat. Cum vedeți ideea comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale și mai ales această nouă idee apărută, a rotației, inclusiv a Președinților, viitorilor Președinți - cinci ani Președinte liberal, cinci ani Președinte din partea social-democraților? Și, dacă îmi permiteți, tot în ideea alegerilor din acest an, sunt tot mai multe atacuri, spunea chiar ministrul digitalizării, 25-50.000 de atacuri cibernetice la adresa instituțiilor românești, a site-urilor. Nu avem încă director la Serviciul Român de Informații, spuneați că îl numiți până la sfârșitul anului trecut, și cât de mult ne afectează acest lucru tocmai într-un an atât de complicat cu alegeri.
Președintele României: Ca să încep cu ultima parte - SRI este condus de prim-adjunctul, generalul Ionescu și cred că el conduce SRI foarte bine. Întreaga conducere militară este în funcție, SRI nu are director civil. Dar evaluarea mea, și am făcut câteva evaluări, este că SRI funcționează impecabil. Deci, din acest punct de vedere, nu trebuie nimeni să își facă probleme.
Atacurile au loc acolo unde infrastructura nu este bine protejată și, din păcate, sunt instituții publice care nu s-au îngrijit de o protecție adecvată a infrastructurii lor informatice. Este un fapt, nu au decât ordonatorii de credite să găsească resurse și să îmbunătățească protecția. Altă metodă nu există, nu se cunoaște altă metodă decât a îmbunătăți protecția contra hackerilor.
În ce privește alegeri – eu știu că există o discuție în Coaliția de guvernare pentru a găsi soluții. Discuția este legitimă, fiindcă patru rânduri de alegeri într-o jumătate de an, practic din iunie până în decembrie, este foarte, foarte greu de gestionat, și atunci ar fi o soluție ca anumite alegeri să fie comasate pentru a avea efectiv mai puține rânduri de alegeri. Cum va gestiona Coaliția aceste chestiuni, vom vedea. Nu este treaba Președintelui să se implice în negocierile Coaliției de guvernare pentru astfel de chestiuni, însă ar fi bine să se ia o decizie cât se poate de repede.
Iar în ce privește ce ați numit „rotația Președinților”, eu în continuare cred că poziția de Președinte nu se joacă la masa verde, ci românii decid cine și când va fi Președintele României.
Jurnalist: Tot o întrebare de politică internă. În această dimineață au avut loc percheziții DNA la sediul Consiliului Județean Prahova într-un dosar de luare de mită, iar ancheta îl vizează inclusiv pe Președintele Consiliului, Iulian Dumitrescu. Vreau să vă întreb cât de mult poate afecta imaginea Coaliției PSD-PNL un astfel de caz în acest moment, înaintea alegerilor.
Președintele României: Am văzut aceste știri în această dimineață. Nu cred că afectează semnificativ, fiindcă aceste chestiuni nu se îndreaptă, cel puțin din câte am înțeles din știri, spre activitatea politică, ci spre activitatea economică, și aici fiecare trebuie să răspundă dacă este întrebat de procurori. Nu-mi imaginez că va avea o astfel de acțiune vreo implicare politică semnificativă. Sigur, vor fi unii care vor încerca să facă legături, însă trebuie să admitem faptul că procurorii au tot dreptul să verifice persoane și politice dacă apar niște semnale clare.
Jurnalist: În urmă cu o săptămână, cu prilejul unui discurs în fața Corpului Diplomatic străin acreditat la București, ați afirmat că, la 20 de ani de la aderarea la NATO, ambițiile și așteptările României sunt mari, dar și că țara noastră beneficiază de cel mai înalt grad de apărare și protecție de până acum. Din acest punct de vedere, cum evaluează România pozițiile aliate și occidentale privind scenariul unui conflict cu Rusia, transformarea NATO pentru capacitate de luptă și economie de război, dar și privind perspectiva unei reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă?
Președintele României: Toate aceste chestiuni în NATO sunt discutate permanent și, atunci când avem întâlniri la nivel înalt, luăm decizii care au impact pe o perioadă mai lungă. Nu cred că e momentul să intrăm acum în anumite detalii despre ce zic unii, ce zic alții. Aceste lucruri se analizează și decizia se ia de noi toți împreună, nu se iau decizii așa, pe sărite, că cineva vine cu o idee. Asta e bine de știut. NATO s-a dovedit a fi organizație solidă, foarte puternică, cea mai puternică alianță militară de când se fac alianțe militare pe Pământ, iar România nu a fost niciodată atât de bine protejată cum este acum ca parte a NATO.
Iar despre alegeri în statele aliate, partenere, știți bine că nu este cazul să mă exprim eu ca Președinte al României. Fiecare națiune își alege liderii.
Jurnalist: Domnule Președinte, la Congresul PPE din luna martie va participa și Cancelarul austriac Karl Nehammer într-o primă vizită după veto-ul de anul trecut. Ce îi veți spune pentru a accelera intrarea României în spațiul Schengen și cu frontierele terestre, pentru că deja vor fi trecut trei luni și vom avea și ceva rezultate de prezentat?
Președintele României: Nu este bine să ne imaginăm că avem nevoie de mari întruniri ale unor partide europene ca să discutăm chestiuni bilaterale. Negocieri se poartă tot timpul, la nivelurile potrivite, și nu pot să vă spun acum dacă vom avea sau nu vom avea o discuție pe această temă. Pentru mine, este mult mai importantă soluția decât discuția într-un anumit moment. Noi în continuare credem, eu cred că intrarea României cu totul în spațiul Schengen este un pas natural, care trebuie să se producă cât mai repede.
Jurnalist: Ieri, șeful diplomației europene, Borrell, spunea că, până pe 19 sau 17 februarie, Uniunea Europeană va lansa misiunea comună în Marea Roșie. România va participa la această misiune? Și dacă va participa, cu ce va participa? Vă întreb pentru că în scrisoarea de invitare a Președintelui Charles Michel am văzut că acesta este un punct pe ordinea de zi.
Președintele României: Suntem doar în prima fază de discuții, deci este prematur să vă spun cum și dacă România va participa. Dacă va exista o misiune europeană comună, cert vom participa, dar nu există nicio decizie pe această speță.
Jurnalist: Guvernul crede că România va pierde procesul cu Gabriel Resources în privința Roșia Montană și că va trebui să plătim 2 miliarde de euro. O decizie finală va fi luată pe 10 februarie. Cum vedeți această situație?
Președintele României: În primul rând, cred că este bine să așteptăm decizia și pe urmă să fim siguri care este, dar sunt convins că Guvernul, în înțelepciunea lui, și-a luat măsurile de precauție, angajând firme de avocați, și așa mai departe. Nu sunt parte a acestor demersuri, dar mă aștept ca Guvernul să facă absolut orice este necesar.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
