Doar 34% dintre români sunt fericiți la locul de muncă. Cei mai afectați de burn-out sunt Generația Z (77%)

Această constatare ridică semne de întrebare cu privire la satisfacția și motivația angajaților în România, subliniind nevoia urgentă de a aborda problema bunăstării la locul de muncă.

Studiul, care a implicat un eșantion reprezentativ de peste 1000 de respondenți, a explorat percepțiile și experiențele angajaților români în legătură cu munca lor. Rezultatele indică o discrepanță semnificativă între mulțumirea generală și sentimentul de împlinire profesională.

În timp ce majoritatea respondenților (47%) se declară mulțumiți de locul de muncă și de salariu, această mulțumire nu se traduce neapărat într-o stare de împlinire profundă. Mulți angajați își îndeplinesc sarcinile și primesc o remunerație decentă, dar nu simt că munca lor are un sens mai profund sau că îi ajută să se dezvolte personal.

Această lipsă de împlinire poate avea consecințe negative atât pentru angajați, cât și pentru companii. Angajații neîmpliniți sunt mai puțin motivați, mai puțin productivi și mai predispuși la stres și burnout. Pe termen lung, acest lucru poate duce la creșterea absenteismului, a fluctuației de personal și a costurilor pentru companii.

Studiul a identificat și anumite grupuri demografice care experimentează o mai mare împlinire la locul de muncă. Femeile (37%) sunt mai predispuse să se simtă împlinite decât bărbații (31%), posibil datorită unei mai mari flexibilități în echilibrarea vieții profesionale cu cea personală sau a unei culturi organizaționale mai favorabile.

De asemenea, persoanele între 35-45 ani (43%), cei care au copii (43%) și cei cu venituri peste 5.000 de lei (39%) raportează un nivel mai ridicat de împlinire profesională. Aceasta ar putea sugera că stabilitatea financiară, maturitatea profesională și responsabilitățile familiale pot contribui la un sentiment mai mare de împlinire la locul de muncă.

Pe de altă parte, 19% dintre români sunt nemulțumiți de locul lor de muncă, invocând salariile mici și nivelul ridicat de stres ca principale motive. Această nemulțumire este mai accentuată în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 45 și 55 de ani (24%), care se pot simți blocați în carieră sau suprasolicitați, și a celor cu venituri sub 3.000 de lei (33%), pentru care dificultățile financiare pot genera un stres suplimentar.

O altă problemă alarmantă semnalată de studiu este prevalența burnout-ului. 65% dintre respondenți au declarat că au observat colegi afectați de sindromul burnout, manifestând simptome precum epuizare fizică și emoțională, cinism și detașare față de muncă, și sentimentul de ineficiență.

În prezent, o proporţie semnificativă de 65% dintre români declară că au observat colegi afectaţi de sindromul burnout la locul de muncă, aceştia manifestând simptome de epuizare fizică sau psihică. Acest fenomen este remarcat în mai mare măsură în rândul reprezentanţilor Generaţiei Z, cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani (77%), persoanelor mature între 45-55 de ani (71%) şi a celor cu venituri mari peste 5.000 de lei (71%).

Pentru a face față stresului, românii apelează la diverse metode, cum ar fi concediile de odihnă (41%), care oferă o pauză necesară de la rutina zilnică, ieșirile în oraș sau sesiunile de shopping (37%), care pot oferi o distragere temporară, și relaxarea prin ascultarea de muzică (29%), care poate ajuta la reducerea tensiunii. Cu toate acestea, pentru unii, stresul devine copleșitor, iar 12% dintre respondenți au recunoscut că au apelat la un consum crescut de substanțe precum tutunul sau alcoolul, în timp ce 8% au căutat ajutorul unui terapeut sau psiholog.

"Datele studiului relevă că fenomenul epuizării la locul de muncă este o realitate observată de o parte semnificativă a angajaților din România, ceea ce necesită măsuri concrete pentru a minimiza stresul și a promova bunăstarea la locul de muncă", a declarat Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research.

Aceste rezultate subliniază necesitatea unor schimbări în cultura organizațională și în abordarea managementului resurselor umane pentru a crea un mediu de lucru mai sănătos și mai motivant pentru toți angajații. Este esențial să se înțeleagă factorii care contribuie la împlinirea profesională, cum ar fi autonomia, recunoașterea, dezvoltarea profesională și relațiile interpersonale pozitive, și să se ofere sprijin adecvat pentru a preveni și combate burnout-ul, cum ar fi programe de gestionare a stresului, consiliere psihologică și oportunități de dezvoltare personală, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News