"Pe partea de cheltuieli, este clar că a trebuit să arătăm o reducere ca procent din PIB, suntem un Guvern responsabil, care trebuie să repare ceea ce s-a stricat în ultimii 3 ani de zile, promisiunea noastră faţă de Comisia Europeană este că vom reveni la un deficit sub 3% din PIB în 2022. În discuţiile pe care le-am avut, şi cu Comisia Europeană, cu Fondul Monetar Internaţional, cu instituţiile internaţionale private şi cu agenţiile de rating, am arătat foarte clar că da, vrem să arătăm consolidare fiscală, vrem să arătăm că acest Guvern nu iroseşte bani, în acelaşi timp, în condiţiile unei economii globale care stagnează, ca să nu zic că încetineşte, o reducere a deficitului bugetar astăzi, sub 3 % din PIB ar fi însemnat o frână mult prea puternică pentru economie", a afirmat Florin Cîţu, citează Agerpres.
Guvernul nu poate realiza foarte repede trecerea către o politică fiscală neutră
"Politica fiscală nu o să mai fie o sursă de volatilitate în economie, iar trecerea de la o politică fiscală pro-ciclică, pe care am văzut-o în ultimii ani - şi aici pro-ciclic înseamnă o politică fiscală care exagerează doar artificial dinamica economică - la o politică fiscală neutră, nu se face peste noapte. Vrem să reducem din costurile de tranziţie de la o politică fiscală pro-ciclică la o politică fiscală neutră cât de mult posibil, şi de aceea gradual vom reduce deficitul bugetar (până la, n.r.) sub 3% din PIB", a declarat Florin Cîţu.
Acesta a precizat că bugetul e fundamentat pe o creştere economică evaluată la 4,1% şi este primul buget care a avut ca obiectiv eliminarea risipei banului public şi alocarea resurselor cu prioritate către sectoarele productive.
Creştere a contribuţiei investiţiilor faţă de contribuţia consumului
"Estimarea noastră de creştere economică de 4,1% se bazează pe o schimbare a structurii bugetului, cât s-a putut face, iar în acest buget contribuţia investiţiilor la creşterea economică, sau formării brute de capital fix, asta înseamnă investiţiile în mijloace fixe atât din sectorul public cât şi din sectorul privat, este mai mare în 2020 decât contribuţia consumului. Asta înseamnă că factorii productivi din economie cresc în perioada următoare", a estimat Florin Cîţu.
Cîțu a negat informațiile asupra scăderilor bugetelor pentru Educație și Sănătate
"Nu scad bugetele nici la Educaţie şi nici la Sănătate. La Ministerul Sănătăţii e redistribuirea banilor dintre minister şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a trebuit să punem în plus 3 miliarde de lei la CNAS, sunt cheltuieli şi cu salarii, şi cu concediile medicale, decontarea cu centrele medicale, şi a trebuit să acomodăm acest lucru, dar bugetul Sănătăţii şi al CNAS creşte cu 100 de milioane faţă de anul trecut. La Educaţie, la fel, avem o creştere de la 32 de miliarde la 32,8 miliarde, deci nu există o scădere nici la Sănătate şi nici la Educaţie", a menţionat Cîţu.
Despre majorarea salariilor profesorilor
"Vroiam să mai fac o precizare, la Educaţie, salariile profesorilor, pentru că a fost discuţia şi în CES ieri, salariile profesorilor, au fost incluse, atât creşterea de la 1 ianuarie cu 1/4 diferenţa din 2022, dar şi creşterea de la 1 septembrie care aduce salariilor profesorilor la nivelul care trebuia să fie în 2020, anticipat. Este inclusă în buget ca să nu mai existe niciun fel de dezbatere în spaţiul public. Ştiu şi mulţumesc premierului pentru înţelegere. A fost o decizie pe care Ministerul Finanţelor a anunţat-o ieri. Banii sunt acolo, deci să nu mai avem discuţia despre asta în spaţiul public", a afirmat Florin Cîţu.
Subvenţia pentru transportul public al elevilor
În plus, ministrul Finanţelor a precizat că pe parsursul anului viitor vor fi "surprize pozitive" iar rectificarea bugetară din vara viitoare va fi una pozitivă, cu venituri mai mari decât cele estimate.
"Sunt sigur că în timpul anului o să avem surprize pozitive şi cred că în vară rectificarea bugetară va fi una pozitivă, pentru prima oară în ultimii ani va fi o rectificare cu adevărat pozitivă, adică veniturile vor fi mai mari decât cele estimate şi vom putea să redistribuim aceşti bani către domeniile productive din economie", a afirmat Florin Cîţu.
Autostrada Sibiu-Piteşti în anul 2020
"Sumele alocate pentru investiţii sunt de 4,5% din PIB ceea ce înseamnă cu mult peste ceea ce alocă alte ţări mai bogate din Uniunea Europeană. 50,5 miliarde faţă de 44,4 miliarde de lei anul trecut. Deci o creştere şi nominală şi ca procent din PIB. Jumătate din bani sunt din fonduri europene, jumătate de la bugetul de stat. Şi aţi văzut cum sunt alocaţi. Sunt anexele la Buget, la Ministerul Transporturilor, sunt şi la locale. Deci sunt mai multe proiecte. Dar clar pentru noi este important să începem Sibiu - Piteşti anul acesta, să începem spitalele regionale , să înaintăm documentaţia, poate şi aeroportul de la Braşov. Am alocat şi pentru acesta bani. Sunt 50 de milioane de lei alocaţi să începem anul acesta. Sunt câteva proiecte pe care eu le-am văzut, dar în anexă sunt mult mai multe", a spus Florin Cîţu, întrebat despre solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis ca în buget să fie prevăzuţi bani pentru investiţii.
Bugetul pentru Programul Prima casă
"Ştiţi foarte bine că normele la Prima Casă, Rabla şi aşa mai departe se fac prin hotărâre de guvern şi se discută bugetul în perioada următoare. Cred că era doar un buget minim, banii care au rămas anterior acolo, garanţia şi limita o vom discuta ulterior şi pentru Prima casă şi pentru Rabla", a mai spus Florin Cîţu.
Discuţii cu instituţiile financiare internaţionale
"Discuţiile sunt continue şi cu FMI şi cu Comisia Europeană. Am discuţii săptămânal aproape, pe mai multe teme, dar am fost şi la Ecofin, FMI a fost în România. Deci au fost multe ori când am discutat despre execuţia bugetară. Nu, eu am vorbit foarte clar şi strategia fiscal-bugetară care acum este pentru noi lege, este aprobată, ar trebui să arate o consolidare fiscală în perioada următoare", a afirmat Florin Cîţu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
