„În România nu se schimbă nimic, pentru că eram într-o stare de vigilenţă încă de la începutul războiului, fiind vecini, având Insula Şerpilor în acel moment chiar ca un punct strategic unde se ducea războiul, foarte aproape. NATO, de asemenea, pregătindu-se pentru a apăra Flancul estic, unde suntem şi noi. Ceea ce s-a întâmplat la Madrid aţi văzut că a însemnat un echilibru între nord şi sudul Flancului estic, adică o fortificare pe acest flanc al României, aici, unde se află România. Deci, noi mergem mai departe cu strategia defensivă pe care NATO a pregătit-o aici şi sigur că accelerăm toate procesele de înzestrare cât este posibil astăzi, în acest moment. Încercăm, de asemenea, să ne pregătim în mod firesc aplicaţiile care se fac şi care sunt programate de ani de zile, NATO, pe teritoriul nostru, se desfăşoară în acelaşi ritm, nu schimbă cu nimic acest nou anunţ al lui Putin pe care foarte, foarte mulţi analişti îl etichetează ca fiind unul al neputinţei, mai degrabă, pentru că a vorbi despre armele nucleare şi despre folosirea lor înseamnă mai degrabă o încercare de a descuraja. Este un echilibru al violenţei, al violenţei ultime, ca să spunem aşa, care se naşte prin asemenea declaraţii. Pentru că, până la urmă, este un lucru foarte ştiut: nimeni nu poate folosi armele nucleare împotriva celuilalt, atâta timp cât există un echilibru al acestor arsenale. De fapt, întreaga cursă a înarmărilor, de 50 de ani, de fapt, asta a dus, la un echilibru şi la imposibilitatea de a folosi de fapt armele nucleare în această situaţie, cu riscul, decât cu riscul, sigur, unui război distrugător, care ar distruge omenirea”, a zis Vasile Dîncu.
„Eu cred că există aici câteva condiţii care trebuie luate în calcul atunci când vorbim despre ameninţare, despre posibilitatea folosirii, chiar la nivelul tactic, pentru că folosirea armelor tactice în doctrina militară a Rusiei, preluate din doctrina URSS, este pentru a descuraja un posibil conflict viitor, adică declanşarea unui conflict la un alt nivel. Este o formă, ar fi o formă minimă, să spunem, în care încerci să arăţi că eşti nebun şi că poţi să foloseşti oricând o armă strategică, adică un război între cele două lumi, ca să spunem aşa. Deci, în primul rând, dacă ne uităm în doctrina militară a Rusiei, există nişte condiţii pentru care nu sunt îndeplinite toate elementele pentru a folosi armele nucleare. Una din condiţii este aceea că este ameninţat teritoriul Uniunii Sovietice, era atunci, acum al Rusiei, într-un asemenea mod încât nu există altă formă de apărare. Or, în acest moment, chiar dacă, să spunem, această măsură a fost privită pentru a descuraja atacurile ucrainene în viitoarele republici sovietice, ca să zicem aşa, ruseşti...”, a mai zis Vasile Dîncu.
„Capacitatea Rusiei de a se apăra nu este diminuată fundamental, încât să folosească arme nucleare. Deci asta ar fi o chestiune formală. În al doilea rând, dacă ne uităm mai bine, vedem că în lanţul de comandă care există şi în Statele Unite sau la NATO pentru folosirea armelor nucleare, dar şi în Rusia, pentru că este aproape în oglindă acest lucru, în lanţul de comandă există mai mulţi paşi”, a mai zis ministrul Apărării.
„Există, eu am numărat vreo şapte segmente, văzând o analiză a procedurilor pentru folosire, în cazul Rusiei. Deci nu ajunge ca preşedintele să apese pe un buton din valiza nucleară, ci este vorba de, o dată, de trei coduri, care sunt la premier - deci preşedinte, premier, ministrul apărării şi eventual, de acolo începe procedura militară cu şeful de stat major, apoi cei care operează şi aşa mai departe. Asta pentru lovitura strategică, pentru cea de care vorbeam că ar fi războiul nuclear.
Pentru loviturile tactice, procedurile sunt şi mai complicate, deci, pentru a încerca o lovitură locală cu o bombă nucleară mai mică, să spunem, de un anumit nivel, pentru ca să încerci descurajarea sau să încerci anihilarea unei regiuni, a unui oraş, este o procedură şi mai complicată decât pentru cealaltă, pentru că acolo trebuie îndeplinite alte şi alte proceduri.
De asemenea, un al treilea argument, să spunem aici, este că alţi oficiali ruşii, în afară de Medvedev, să spunem, care şi el e în acelaşi registru cu Putin, este oarecum mai politic, ministrul adjunct de externe, ambasadorul Rusiei din Washington, alţi analişti, foşti generali sovietici şi ruşi din această perioadă, au încercat să relativizeze ceea ce a spus Putin, spunând: "Noi nu vrem un război cu NATO, nu vrem să declanşăm un conflict cu ţările NATO sau să declanşăm un conflict mondial între noi", cum a spus ambasadorul din New York al Rusiei. A spus: "Între noi şi Statele Unite există comunicare şi nu există chiar aşa un abis conflictual încât să degenereze într-un război nuclear".
Deci, până la urmă, ceea ce a făcut Putin de la început, pentru că ne-a mai ameninţat pe noi, europenii, cu arme nucleare în martie sau în aprilie, dacă bine îmi aduc aminte, ceea ce a făcut cred că a fost mai degrabă să blufeze, să încerce să impresioneze, mai degrabă, pentru ca să vadă cum vor reacţiona ţările europene în o posibilă recunoaştere sau măcar acceptare a unor referendumuri false pe care le face în cele patru regiuni. Deci, nu credem că acest anunţ din urmă schimbă realitatea războiului. Sigur că ideea de mobilizare parţială, pentru Rusia, schimbă oarecum situaţia. Dar cred că, aşa cum am văzut, reacţia la această mobilizare parţială oarecum s-ar putea să aibă un efect de bumerang, cum spuneam noi în comunicare şi în jurnalism”, a mai zis ministrul la Digi 24.
„Adică s-ar putea ca, oarecum, susţinerea, consensul, aproape, în jurul lui Putin în ceea ce priveşte războiul pentru reîntregirea Rusiei, a "mamei Rusii", să fi obţinut în acest moment un recul mai degrabă din partea societăţii, pentru că lumea a început să conştientizeze că acest război, dincolo de faptul că duce la sacrificii economice, duce şi la sacrificii umane inutile. Ceea ce o să discutaţi în partea a doua a emisiunii, sunt zeci de reportaje care apar în tot spaţul, şi în spaţiul rusesc, pe internet, cu zeci de asemenea situaţii în care se arată fragilitatea unei armate care sacrifică oamenii doar pentru ambiţie politică, să spunem, dar e destul de greu de justificat în viitor”, a mai zis Dîncu, scrie Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
