De Ce corupția este aproape inexistentă în Monarhii. Ce efect ar avea reinstaurarea Monarhiei asupra corupției din România

Transparency International a publicat topul celor mai puțin corupte țări din lume, unde opt din primele 11 poziții sunt ocupate de Monarhii. Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International România, a explicat pentru DC News ce legătură există între forma de guvernământ și nivelul de corupție dintr-o țară și ce efect ar avea asupra corupției din România reinstaurarea Monarhiei.Există vreo legătură între forma de guvernământ și Indicele de Percepție a Corupției?"Da, există. Gândiți-vă că partidele politice la alegeri au nevoie de acces la resurse și de cele mai multe ori nu sunt resurse transparente. Funcția prezidențială fiind cea care se schimbă, există o relație directă între stabilitatea funcției de șef al statului și nivelul de corupție politică. Al doilea motiv este reprezentat de faptul că în țările care sunt monarhii, Parlamentele au un rol proeminent mai puternic decât în țările care sunt republici, deoarece controlul Guvernului se face partajat între Parlament și președinte. Și al treilea motiv este că funcția de garant al legalității și al statalității este una care nu este dependentă de conjuncturi economico-politice".O eventuală reinstaurare a Monarhiei în România ar putea duce la scăderea nivelului corupției din țară?"Da, absolut! Eu sunt convins de chestiunea asta. Și nu are legătură cu faptul că suntem unii pro-monarhiști și alții mai puțin monarhiști, ci are strict legătură cu stabilitatea poziției, care nu necesită tipuri de compormisuri între grupurile de interese și grupurile politice, pe de-o parte. Pe de altă parte, planurile de societate sunt pe termen mediu și lung, ceea ce creează predictibilitate. Predictibilitatea este un element esențial al transparenței. Această formă de guvernământ este mai puțin predispusă la corupție".Cum explicați căderea României cu cinci poziții față de anul trecut, până pe 69?"Este mai degrabă o sancționare a neatingerii așteptărilor care au fost stabilite. Faptul că România a scăzut față de anul trecut, deși corupția în sine nu este mai mare, are strictă legătură cu faptul că așteptările erau foarte mari. Restructurarea rețelelor mafiote nu s-a întâmplat la nivelul așteptării, iar acesta este un viciu de percepție a corupției. Și întotdeauna când vorbim de percepție, vorbim de încredere. Deci mai degrabă nu putem să spunem că se sancționează o creștere a corupției, ci o neatingere a unui target așteptat în combaterea corupției".Vezi și: Topul celor mai puțin corupte țări din lume e dominat de monarhii

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News