Totodată, Val Vâlcu a dat exemplul Poloniei, dar și a Ungariei unde protestele masive nu au răsturnat guvernul. ”În Ungaria, după victoria lui Viktor Orban, Guvernul s-a confruntat cu un miting masiv de peste 200.000, perosane. Au fost violențe și atacuri la clădirea Parlamentului”, a amintit jurnalistul.
Iată cele trei motive esențiale:
”1. În România nu este fundamentată cultura protestelor. Nu există un exercițiu democratic. Legislatia e destul de complicată, aprobările se lovesc de aparatul birocratic. Practic nu există o culură a protestelor civice. Când apare un protest mai numeros, acesta are un impact foarte puternic în societate. Astfel se amplifică emoțional orice manifestație.
2. Fragmentarea internă între Presedintie și Parlament. Realția tensionată dintre președinte și Parlament, fragilizează și slăbește puterea Guvernului, atunci când președintele este ostil. Desigur, situația este valabilă și viceversa, când manifestații proguvernamentale ar șubrezi puterea Președinției. România se vulnerabilizează astfel singuă, având două centre de putere care se bat între ele
3. Recurgem des la arbitraj extern. Lipsa de coeziune și expunerea la criticile externe este un alt motiv esențial. Dacă în Polonia sau Ungaria ar fi politicieni precum Monica Macovei care externalizează conflictul și apelează la intervenție externă, ei ar fi dispărut. Societatea nu acceptă să soliciți sprijin din afară pentru rezolvarea chestiunilor interne. Invocarea sprijinului macovei ar fi disparut. Prin recurgere frecventă la arbitrajul extern, tabăra ștampilată agresoare sau în culpă este obligată să cedeze. Tabăra care nu câștigă acceptă înfrângerea fără să recurgă la soluția externă”, a explicat Val Vâlcu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
