„Pentru prima oară Președintele României, cel puțin teoretic, nu se mai poate juca discreționar cu propunerile de noi miniștri în Cabinet, nu mai poate folosi momentul pentru a marca politic, ci trebuie să respecte un calendar și reguli clare.
Iar acest lucru întrucât din 5 iulie 2019 a intrat în vigoare, prin ordonanță de urgență, Codul administrativ. Acesta stabilește o procedură strictă pentru numirea noilor miniștri și reglementează aproape matematic situațiile și condițiile în care președintele României poate refuza o propunere a primului ministru.
Codul administrativ înlocuiește vechea reglementare privind organizarea și funcționarea Guvernului, cea care de-a lungul timpului a creat nenumărate blocaje ori scandaluri constituționale.
Președintele are în continuare o marjă de apreciere mare în ce privește respingerea unei prime propuneri pe considerente de oportunitate, dacă consideră că persoana nu corespunde funcției, dar nu o mai poate respinge pe considerente de legalitate decât în situații limitate.
Poate respinge politic o primă propunere, după care este obligat să o accepte pe a doua, dar nu mai poate bloca propunerea invocând excesiv motive de nelegalitate.
Potrivit art. 47 alin 4, Preşedintele României poate refuza, motivat, pentru considerente de legalitate, orice propunere a prim-ministrului pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului doar în situaţia în care persoana propusă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 17.
La art 17 se stabilesc condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi membru al Guvernului, care nu sunt decât 3: cetăţenia română şi domiciliul în ţară, exerciţiul drepturilor electorale și lipsa condamnărilor penale, dacă nu a intervenit reabilitarea.
Față de veche reglementare, Președintele nu mai poate refuza ca nelegală o propunere dacă persoana se află în situație de incompatibilitate. Pentru această ipoteza, art. 41 din Codul administrativ stabilește ferm că "În termen de 15 zile de la data depunerii jurământului, membrul Guvernului este obligat să renunţe la calitatea sau funcţia cu care este incompatibilă funcţia de membru al Guvernului, sub sancţiunea încetării mandatului."
Ce înseamnă aceasta concret?
Că Președintele Iohannis ar trebui să verifice legalitatea propunerii în baza a doar două documente: copia cărții de identitate - pentru dovada cetățeniei și a domiciliului - și copia cazierului judiciar. Dacă acestea sunt la dosar candidatura nu poate fi respinsă ca nelegală, chiar dacă persoana propusă se află în stare de incompatibilitate, întrucât deține și o altă funcție, în cazul de față aceea de judecător.
După publicarea decretului prezidențial de numire în funcția de ministru al justiției, judecătorul are un termen de 15 zile în care este obligat să-și dea demisia din magistratură, în caz contrar pierzând calitatea de membru al Guvernului.
Asociațiile profesionale radicale care au tăbărât ultimativ asupra Danei Gîrbovan folosesc următoarea retorică: simpla participare la procedura de numire ca ministru în Guvern (acceptarea candidaturii) este o activitate politică care nu poate fi desfășurată de un judecător în funcție, astfel încât este necesară demisia anterioară din magistratură. Mai mult, Forumul Judecătorilor din România chiar a amenințat nevoalat cu sesizarea pentru o anchetă disciplinară.
Întrucât rămân la părerea că datorită jocului politic Dana Gîrbovan nu va fi numită de Președinte în Guvern, adevărata miză a contestatarilor din interiorul sistemului judiciar este înlăturarea cu totul a Danei Gîrbovan, o miză mult mai mare chiar decât aceea privind ocuparea, temporar și precar, a postului de ministru al justiției”, a scris, luni, Toni Neacșu pe contul său de Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
