Vă prezentăm în rândurile de mai jos ce a transmis Marius Marinescu prin intermediul DC News:
Astăzi se împlinesc 214 ani de la cel mai mare cutremur de pământ care a zguduit România. Așa cum încearcă și conducătorii din zilele noastre, domnitorul Țării Românești, de la 1802, Constantin Ipsilanti, minimaliza consecințele dezastrului: 's-au consemnat victime omenești și s-a prăbușit Turneul Colței din București'.
Consolidarea face diferența între viață și moarte
Capitala României este plină de 'cimitire pe verticală', clădiri care, în urma expertizei de specialitate, sunt considerate vulnerabile din punct de vedere al rezistenței la un cutremur major. Din păcate, până în prezent, numai clădirile ridicate în perioada interbelică au fost impuse expertizării. Pentru tot ce s-a construit până la marele cutremur din 4 martie 1977 s-a calculat o rezistență la seisme de până la 7 pe Richter. Abia după catastrofa de atunci s-a modificat legistația în construcții prin normativul P100, care prevede ca blocurile de locuit să reziste la un cutremur de până la 8 pe Richter, iar construcțiile publice la un cutremur de până la 9 pe Richter. 40% din teritoriul României se află într-o zonă cu potențial seismic de până la 8 pe Richter. Informațiile de mai sus sunt cuprinse în cartea de căpătâi a specialiștilor în rezistența construcțiilor "Cutremurul de pământ din România de la 4 martie 1977". Lucrarea este semnată de un grup de academicieni sub conducerea profesorului Ștefan Bălan.
Apel către CSAT
Sănătatea publică și integritatea fizică a populației țin de siguranța națională. Ca atare, așteptăm din partea CSAT o strategie care să impună măsuri de consolidare a clădirilor vulnerabile. Unele dintre aceste măsuri ar putea fi: înființarea unei companii publice, naționale care să se ocupe de expertizarea, proiectarea și consolidarea clădirilor; promovarea unui act normativ guvernamental care să oblige locatarii imobilelor cu probleme de rezistență să-și părăsească temporar locuințele, fiind mutați în locuințe de stat până la finalizarea lucrărilor de consolidare; implicarea Executivului și a parlamentarilor noștri europeni în demersuri pe lângă forurile Uniunii Europene pentru obținerea de fonduri necesare acestui program strategic. Având în vedere că România, ca stat membru UE, contribuie la bugetul european cu aproximativ 1,5 miliarde euro/an poate că ar fi bine să încercăm să întoarcem o parte din această sumă în finanțarea lucrărilor de consolidare.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
