Criza financiară, consecinţă directă a crizei sanitare. Inovaţia tehnologică, ROL CENTRAL în revenire

Criza sanitară a adus cu sine o criză financiară și, peste tot în lume, politicieni și birocrați încearcă să construiască bazele revenirii economice. Inovația tehnologică joacă un rol central în revenirea și dezvoltarea economică datorită capacității de adaptare care vine odată cu aceasta. 

"Migrația către tehnologiile digitale, la care au contribuit și nevoile generate și catalizate de pandemie, se adaugă la eforturile din ultimii ani din jurul inovațiilor tehnologice ale marilor puteri. A patra revoluție industrială ar fi venit oricum (în fapt, este deja aici), dar pandemia a contribuit la intensificarea inovațiilor tehnologice, așa cum era de așteptat de la o criză de asemenea dimensiuni și complexitate", a explicat Radu Magdin, analist global, fost consilier de Premieri in Romania si Moldova. 

Iată, în continuare, explicaţia completă. 

Planurile concepute de la startul crizei Covid-19 se extind pe mai mulți ani și ne oferă o perspectiva asupra modului în care inovația va sculpta revenirea economică a lumii. 

Marile puteri sunt într-o întrecere globală în domeniul inovației tehnologice. Această competiție este capabilă nu doar să genereze conflicte și probleme economice pentru unele companii sau state prinse la mijloc. În același timp, ea poate aduce beneficii majore pentru omul de rând, precum și tehnologii care să simplifice procese și să ajute economia să crească. 

China, SUA și Europa sunt lideri în brevetarea invențiilor, asta observându-se, de exemplu, în faptul că fiecare reprezintă aproximativ un sfert din toate cererile de brevet depuse la Oficiul European al Brevetelor în domeniul tehnologic. Atât China, cât și SUA sunt foarte active în promovarea inovației naționale, deoarece își asumă sprijinirea companiilor din țările lor în obținerea de brevete și mărci comerciale în întreaga lume. 

China își dezvoltă rapid o imagine de lider în tehnologie în diferite sectoare. Cheltuielile de cercetare și dezvoltare (R&D) din spatele inovației tehnologice sunt un indicator cheie de urmărit. Totuși, un sector problematic pentru chinezi, care are consecințe asupra capacității de inovare a companiilor acestei țări, este cel al producției de semiconductori. În prezent, companiile producătoare de semiconductori care utilizează software și tehnologie americană pentru proiectarea și fabricarea cipurilor nu mai pot vinde către companiile chinezești fără a obține mai întâi o licență de la Departamentul de Comerț din SUA. Acest lucru a împins unele companii chinezești în modul de supraviețuire, fiind sub o presiune semnificativă. Războiul comercial, iată, nu rămâne fără consecințe și în planul inovării. Ca rezultat al acțiunilor SUA, eforturile de independență în producția cipurilor din partea Chinei s-au accelerat, cu Semiconductor Manufacturing International Corporation (SMIC), cel mai important producător de cipuri din China, și cu Yangtze Memory Technologies, primul producător de memorie flash 3D NAND din China, care produce pentru echipamente proprii și non-americane.

China alocă fonduri semnificative inovației interne, inclusiv printr-o investiție de miliarde de dolari în tehnologiile cheie. De exemplu, la începutul acestui an, două fonduri chineze au anunțat o investiție de 2,5 miliarde de dolari în SMIC. Consiliul de Stat chinez a lansat, de asemenea, reduceri fiscale pentru companiile de semiconductori la începutul acestei luni. 

Observăm cum acest conflict tehnologic dintre SUA și China generează investiții interne importante de ambele părți, iar planurile lor de viitor se concentrează în același sens. Avem un echivalent al cursei înarmărilor din perioada Războiului Rece, de această dată în domeniul tehnologiei de vârf.

Revenirea economiei chineze în trimestrul III din 2020 a fost susținută de programul „Made in China 2025”, o abordare condusă de stat care urmărește să reducă dependența Chinei de tehnologia importată și să devină autonomă. Acesta a fost motivul pentru care chinezii au pus tot mai multe resurse în domenii precum AI și robotică. 

Ca răspuns, programul „Buy American” de 700 de miliarde de dolari, propus de noul președințe Joe Biden,  ar putea ajuta SUA să investească în inovația științifică și tehnologică, ajutând astfel economia americană să-și recapete ritmul de creștere pornind de la motoare interne de dezvoltare.

O orientare mai puternică către tehnologie și inovație în economia post-Covid-19 globală poate aduce oportunități semnificative atât investitorilor interni, cât și celor internaționali în China și SUA, iar PIB-ul ambelor puteri vor ajunge să beneficieze de pe urma economiei centrate pe inovație.  

Exemplul chinez este scos în evidență de statistica pentru perioada ianuarie-octombrie 2020, când investițiile străine în industria serviciilor de înaltă tehnologie din China au fost majore, crescând cu 27,8% față de anul precedent. Serviciile de cercetare și dezvoltare și proiectare au câștigat 82,1%, serviciile tehnice profesionale au crescut cu 77,9%, iar comerțul electronic cu 44,3%. În SUA, investițiile de acest fel au stagnat din cauza prelungirii crizei sanitare, dar există o oportunitate majoră de revenire prin direcționarea unei parți din programul „Buy American” către inovația tehnologică.  Uitându-ne și la Europa, vedem că în ultimii ani s-a încercat să se influențeze economia digitală prin reglementări, adoptând reguli avansate de protecție a datelor și aplicându-se în mod strict legile antitrust. Acesta este un domeniu în care SUA si China încă sunt în urmă și despre care ne putem aștepta la mai multe schimbări, cel puțin pe planul reglementarilor.

Vedem o orientare consistentă către inovație și tehnologie în Europa în contextul crizei Covid-19, fondurile europene disponibile țărilor membre UE fiind alocate prioritar și către aceste domenii - o încercare ce s-ar putea să impulsioneze și creșterea economică europeană în următorii ani.  GDPR le-a redat cetățenilor UE controlul asupra datelor lor personale și cu cine pot fi acestea împărtășite, impunând totodată amenzi stricte companiilor care încalcă regulile. Cu toate acestea, giganții tehnologici din SUA și China au ales să rămână în Europa și să facă afaceri în condițiile UE, iar industria tehnologică locală a UE a avut o dezvoltare mai lentă. Este o lecție din care Europa încă mai are de învățat.

Un domeniu în care Europa este totuși lider, împreună cu Japonia, este cel al furnizorilor mondiali de echipamente de automatizare industrială și robotică. Europa și Japonia au depășit America de câțiva ani și sunt în prezent principalii furnizori mondiali de echipamente de automatizare industrială. Pe de altă parte, China cumpără majoritatea roboților industriali la nivel global, dar încă nu este un producător important. America cumpără, de asemenea, o mulțime de roboți industriali, dar nu la fel de mulți ca și China. Este de așteptat ca aceste două mari puteri să-și sporească producția internă în aceste domenii.

Analizând toate aceste mișcări strategice din punct de vedere tehnologic, este cert că putem observa un trend prin politicile aplicate în politica internațională în favoarea inovației, cu marii jucători globali recunoscând importanța acesteia, într-o lume post-pandemică și cu înclinații geopolitice tot mai pregnante. Vedem de asemenea și o competiție între marile puteri de a ajunge prima la un nivel de inovație tehnologică superioară, un fel de război al înarmării care nu mai folosește arme nucleare, ci tehnologii avansate capabile să întrețină creșterea economică. Întrucât lumea trece prin o mare resetare – the Great Reset – în urma Covid-19, capacitatea fiecărui actor global de a valorifica și disemina noile tehnologii ale celei de-a patra revoluții industriale va juca un rol cheie în asigurarea revenirii economice și în evitarea crizelor viitoare. China creste, si devine campion tehnologic global. America incearca sa o opreasca si sa se reinventeze iar Europa vrea sa nu ramana in urma si nu accepta pur si simplu suprematia americana sau chineza din punct de vedere tehnologic, cautand optiuni pe masura anvergurii sale comerciale. Romania trebuie sa fie inteligenta si sa iasa din zona de slogane si confort in acest context: ambitie, seriozitate, parteneriate inteligente, umplute de continut, si nisat diversificate. In vremuri de criza, avem nevoie de optiuni nu de usi trantite intr-un sens sau altul. Vecinii nostri din toate directiile sunt deja pe calea aceasta.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play


Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


nxt.201
YesMy