Comisia Europeană va oferi guvernelor capacitatea de a folosi actualele fonduri de coeziune pentru a susţine IMM-urile afectate de creşterea preţurilor la gaze şi electricitate şi a ajuta gospodăriile vulnerabile să îşi plătească facturile la energie prin intermediul unor programe naţionale, a declarat comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.
"Politica de coeziune nu este un instrument european de răspuns la criză dar cu toate acestea trebuie să reacţionăm când cetăţenii sunt afectaţi cu adevărat. Nu putem ignora dificultăţile cu care se confruntă statele membre, IMM-urile şi familiile în contextul preţurilor actuale la energie", le-a spus marţi Ferreira europarlamentarilor de la Strasbourg.
Acest fond ar urma să facă parte din pachetul de măsuri pe care Executivul comunitar urmează să îl anunţe marţi ca răspuns la explozia preţurilor la energie. Liderii UE urmează să discute noile măsuri prezentate de Comisie la summitul care va avea loc la Bruxelles în perioada 20-21 octombrie.
Până acum, statele membre au alocat peste 500 de miliarde de euro pentru a diminua impactul crizei energetice asupra consumatorilor şi companiilor. În plus, Comisia Europeană şi guvernele discută noi instrumente de răspuns la criza energetică având în vedere că nu există un acord comun cu privire la modul de finanţare a noilor cheltuieli.
Planul de a utiliza actualele fonduri de coeziune ar urma să includă şi oferirea de sprijin pentru acces pe piaţa muncii prin protejarea locurilor de muncă ale angajaţilor şi liber profesioniştilor prin programe de lucru part-time şi alte scheme similare, potrivit unei variante de lucru a propunerilor Comisiei Europene, care este posibil să sufere modificări.
Flexibilitatea suplimentară acordată statelor membre de Executivul comunitar va copia modelul adoptat în timpul pandemiei. Cifra finală disponibilă pentru fiecare stat membru va depinde de volumul fondurilor de coeziune care au rămas neangajate de guvernele naţionale.
Preţurile la gaze continuă să scadă în Europa pe fondul cererii slabe, temperaturilor ridicate şi intrărilor de gaze lichefiate
La hub-ul de gaze TTF din Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru Europa, în jurul orei 08:58 GMT cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 13,50 euro, până la 116,50 euro pentru un Megawatt-oră, cel mai scăzut nivel înregistrat de la mijlocul lunii iunie.
'Cererea redusă şi aprovizionarea confortabilă continuă să pună presiuni. Noile prognoze meteo care arată spre temperaturi ridicate generează noi presiuni', susţin analiştii de la Engie EnergyScan.
Firma de prognoze Refinitiv Eikon se aşteaptă ca temperaturile pentru restul acestei săptămâni să fie peste nivelul normal, ceea ce va reduce cererea de încălzire. În plus, fluxul constant de nave care aduc gaze lichefiate în Europa a diminuat de asemenea temerile referitoare la un deficit de aprovizionare, în condiţiile în care Rusia a redus treptat livrările spre continent.
Cu toate acestea, sursele citate de Reuters susţin că în prezent sunt peste 35 de tancuri încărcate cu gaze lichefiate care stau la coadă în largul coastelor Spaniei şi în jurul Mediteranei, din cauză că nu pot să obţină sloturi pentru a-şi descărca marfa.
'Scăderea livrărilor ruseşti spre Europa este acum aproape absorbită de piaţă, ceea ce este un semn de bun augur pentru Europa la începutul iernii. Ne aşteptăm ca intrările de gaze lichefiate să rămână constante pe întreaga perioadă a iernii', spun analiştii de la Marex Research. În paralel pieţele aşteaptă să vadă noile propuneri ale Comisiei Europene pentru plafonarea preţului gazelor naturale.
Liderii UE urmează să dezbată la finele acestei săptămâni o serie de opţiuni precum limite obligatorii între care preţurile tranzacţiilor pot fluctua într-o singură zi, susţin sursele. Acest plafon de preţ ar putea pune noi presiuni asupra preţului gazelor, susţin analiştii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
