Dacă României nu i se ridică MCV-ul, deși a luat măsuri ireversibile, ce se va întâmpla cu Bulgaria, căreia i se reproșează absența luptei anticorupție?
Victor Boștinaru: Ca de obicei, rapoartele pe MCV au probleme atât în ceea ce privește conținutul, cât și logica acestora. Primul și cel mai grav aspect pe care îl am în vedere este limita de implementare a acestui mecanism și criteriile variabile și extrem de interpretabile. De la bun început, acestea au făcut ca numărul obiectivelor, precum și criteriile de îndeplinire a acestor obiective să varieze, lăsând astfel loc interpretărilor subiective pe de-o parte sau de alta.
Pe de altă parte, recunoașterea măsurilor cu caracter ireversibil și a rezultatelor reale în lupta împotriva corupției ar fi trebuit demult să fie suficiente pentru ca mecanismul sa înceteze sau să fie anunțată ieșirea din mecanism a fiecăreia dintre cele două țări, România și Bulgaria, în funcție de performanțele proprii.
Ori, această formulare poate fi interpretată și ca o dimensiune politică de menținere a României într-o situație de țară de mâna a doua, cu consecințe politice, economice și juridice inacceptabile pentru România. Și chiar o contradicție in terminis din perspectiva faptului că MCV ar fi trebuit să fie în permanență unul obiectiv cu criterii interpretate la fel de către ambele părți și cu decizii de eliminare a acelor puncte care au fost îndeplinite, precum și neintroducerea unor alte puncte noi, care nu au făcut parte din acordul inițial. Altfel, MCV a devenit mai degrabă un mecanism politic discriminator la adresa României.
De ce credeți că deși se recunosc meritele României, ni se transmite că au fost luate "măsuri cu un caracter ireversibil tot mai pronunțat", și nu ni se dă un termen în care acest MCV ar putea fi ridicat?
Victor Boștinaru: Dincolo de explicația formală, este limpede că unele state din interiorul Uniunii utilizează MCV-ul ca un instrument de negociere asupra României și mai ales, îl denaturează ca scop atunci când îl leagă de alegeri în diverse state membre, ca să mă refer în special la Germania, Olanda și Franța. Doar că, această interpretare depășește în mod clar scopurilor convenite ale MCV și tocmai de aceea ar trebui să înceteze de îndată.
MCV dă vina pe presă pentru că scrie despre unele decizii discutabile ale instanței. Credeți că presa este de vină pentru că nu a fost ridicat acest raport? Ar trebui presa să nu mai scrie despre unele nedreptăți?
Victor Boștinaru: Aceste afirmații sunt în contradicție flagrantă cu prevederile constituționale din România și cu cele ale Cartei Drepturilor Fundamentale iar pe de altă parte raportul actual, cel puțin, se dovedește incomplet pentru că omite cu bună știință semnalări ale unor aspecte foarte grave privind înfăptuirea actului de justiție din România, prezentate în luări de poziție oficiale ale asociațiilor profesionale ca Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Națională a Magistraților. Pot să confirm astăzi că, atât Comisia Europeană, cât și comisarii responsabili pentru MCV, au fost la curent cu pozițiile acestor structuri asociative și cu protestul de amploare al magistraților dar l-au omis într-un mod greu de justificat. În mod cert, dezbaterea din presă nu este nici vinovată de performanța justiției din România, nici de scăderea de încredere în instituțiile menționate. Această interpretare partizană ar trebui exclusă pe viitor, întrucât, în niciun alt caz Comisia Europeană nu propune unui stat membru îngrădirea libertății presei.
Am înțeles că a fost votat la nivelul PE, un fel de MCV care se va extinde la nivelul tuturor țărilor din UE. Atunci de ce mai este nevoie de acest MCV pentru România?
Victor Boștinaru: Pentru că, până la aplicarea acestui mecanism privind funcționarea democratică a instituțiilor din UE, Comisia să aibă la îndemână instrumente pentru menținerea României și Bulgariei ca state de categoria a doua în Uniunea Europeană. Fac aceste afirmații ca unul care am susținut, fără rezerve, introducerea unui mecanism la nivel european privind funcționarea democratică a statelor membre, convins că egalitatea de tratament și identitatea criteriilor aplicate tuturor statelor membre vor permite identificarea corectă a derapajelor atunci când acestea se produc. De aceea, cred că din perspectiva angajamentului meu profund pro-european dar și al societății românești în ansamblul său, este în interesul Uniunii să prevină decizii sau atitudini care pot produce în mod nenecesar, frustrarea sau chiar umilirea românilor, altfel recunoscuți de către toți ca susținători reali și consecvenți ai Uniunii Europene.
Încrederea în justiție a scăzut de la 60% la 30%. De ce părerile românilor nu se regăsesc în raportul MCV?
Victor Boștinaru: Pentru că lipsesc criteriile bine definite și mecanismele reale și obiective de măsurare a îndeplinirii acestora și adesea s-au avut în vedere doar opinii și păreri care au servit doar menținerii mecanismului. Din păcate, adesea aceste sugestii au venit de la București, din partea unor anumite persoane sau structuri.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
