Cîțu: Să taie accesul firmelor rusești la fonduri europene și orice altă formă de finanțare din taxele românilor

Sursă foto: Gov.ro
Sursă foto: Gov.ro

Președintele PNL, Florin Cîțu, a anunțat că va cere coaliției de guvernare aprobarea unui act normativ care să taie accesul firmelor rusești la fonduri europene.

„Anul trecut am dat o ordonanță de urgență prin care companiile din China au fost excluse de la contractele finanțate din fonduri europene. Voi cere în coaliție un act normativ care să taie accesul firmelor rusești la fonduri europene și orice altă formă de finanțare din taxele românilor”, a transmis, joi, Florin Cîțu pe contul de Facebook.

„Nu trebuie să mai pierdem timpul. Trebuie acționat urgent!”, a conchis președintele PNL.

MAE: România s-a alăturat demersului comun de sesizare a Procurorului Curții Penale Internaționale

În altă ordine de idei, amintim că România s-a alăturat, miercuri, demersului comun al unor state părți la Statutul de la Roma de sesizare a Procurorului Curții Penale Internaționale cu privire la anchetarea infracțiunilor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei, a anunțat MAE.

„România s-a alăturat miercuri, 2 martie 2022, demersului comun al unor state părți la Statutul de la Roma de sesizare a Procurorului Curții Penale Internaționale cu privire la anchetarea infracțiunilor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. La demers participă 39 de state - toate statele membre UE, UK, Canada, Columbia, Costa Rica, Georgia, Islanda, Liechtenstein, Noua Zeelandă, Albania, Australia, Norvegia și Elveția. Acest demers urmărește accelerarea procedurilor judiciare ale instanței internaționale și demararea de îndată a anchetei Procurorului CPI, în special în legătură cu situația actuală”, a precizat MAE.

Potrivit sursei citate, acțiunea este fundamentată pe dispozițiile art. 13, lit. a și art. 14 alin. 1 din Statutul de la Roma, precum și pe declarația Ucrainei din 8 septembrie 2015 prin care acceptă jurisdicția Curții Penale Internaționale pentru scopul desfășurării unor anchete penale în legătură cu evenimentele care au avut loc pe teritoriul său începând cu 20 februarie 2014.

„Acest demers reflectă determinarea comunității internaționale de a folosi inclusiv instrumentele dreptului internațional și ale justiției internaționale pentru a trage la răspundere acei oficiali sau alți reprezentanți ai Federației Ruse pentru agresiunea împotriva Ucrainei, este un instrument prin care comunitatea internațională dovedește că este pregătită să sancționeze acțiunile iresponsabile ale oficialilor de la Kremlin care reprezintă o gravă amenințare la pacea și securitatea mondiale. Asocierea României la acest demers alături de alte 38 de state părți la Statutul CPI, printre care toate statele membre UE, UK, Canada, Australia, Norvegia și Elveția, confirmă angajamentul ferm al țării noastre pentru combaterea impunității pentru cele mai grave infracțiuni și pentru consolidarea respectului pentru valorile păcii și umanismului, inclusiv prin afirmarea atașamentului constant și ireversibil față de dreptul internațional. Victimele agresiunii Rusiei în Ucraina merită dreptate, iar Curtea Penală Internațională este cea mai în măsură să acționeze în acest scop. Nicio infracțiune nu poate și nu trebuie să rămâne nepedepsită!”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel