Jumătate din investițiile realizate de companiile chineze în Uniunea Europeană în ultimele decenii au venit de la întreprinderi deţinute de stat care beneficiază de finanţare publică din partea guvernului de la Beijing, arată Curtea Europeană de Conturi, citată de Agerpres. Iar în sens invers, China este mai puţin deschisă, se arată în documentul care arată riscurile - în principal de natură economică şi politică - pe care le prezintă pentru Uniune strategia de investiţii controlată de stat aplicată de China.
"China nu e deloc deschisă la investiţii în sens invers, iar aici e meritul administraţiei Trump că a sesizat problema. Anume faptul că cine vrea să investească în China trebuie să cedeze jumătate din investiţie unor chinezi.
În contextul pandemiei, nevoia de capital e stringentă în toate ţările. Există o anumită concesie pe care statele o fac acestei 'violenţe' investiţionale pe care o fac chinezii pentru a obţine capital, iar exemplul cel mai bun este Ungaria, care a negociat acum două săptămâni un acord foarte important cu China, de infuzie de capital, pe energie şi telecomunicaţii, dar care sigur va aduce incoveniente politice majore în cadrul acestui fenomen numit 'cal troian'. China a intrat foarte mult în Europa, ţările cel mai puternic afectate de capitalul chinez fiind Polonia şi Grecia. Grecia a şi concesionat un port. Noul drum al mătăsii şi-a schimbat direcţia şi trece din Grecia direct în Polonia, nu mai trece prin centrul Europei.", a explicat profesorul Mircea Coşea.
Efectele reacţiei americane, resimţite de România. Pericol ideologic?
"Pe de altă parte, există o reacţie americană foarte puternică, iar noi o resimţim foarte bine în ceea ce înseamnă telecomunicaţii, 5G. Dar trebuie să înţelegem fenomenul ca fiind unul de disperare al europenilor, care caută capital şi nu găsesc. Iar cel mai la îndemână este cel chinez. Sigur, cu riscuri! Asta pentru că statul finanţează până la urmă o parte din investiţia chineză. Atenţie, orice legătură cu China înseamnă şi o legătură cu modul de guvernare al afacerilor pe care îl au chinezii, o manieră destul de arbitrară, foarte mult politizată. Se discută în ultima perioadă şi de posibilitatea ca prin aceste investiţii, chinezii să aducă influenţe ideologice. Eu nu cred în asta, dar se discută mult despre contagiunea comunistă pe care ar putea să o aibă ţările din Europa dacă primesc investiţii chineze. Contagiunea comunistă, totuşi, vine din occident, şi se cheamă neocomunism.", a mai spus profesorul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
