Generalul Charles de Gaulle, preşedintele Franţei, a vizitat România între 14 şi 18 mai 1968. Iniţial, vizita sa în ţara noastră fusese programată pentru luna iunie 1967, însă a fost contramandată de „Războiul de şase zile” dintre Egipt şi Israel. Izbucnirea violentelor manifestaţii studenţeşti pe 12 mai 1968, la Paris, a fost cât pe ce să contramandeze şi această vizită, scurtată cu o zi din acelaşi motiv.
Scriitoarea Sanda Stolojan, care a fost traducătoarea de limbă română a tuturor preşedinţilor francezi care au vizitat, succesiv, România, până la François Mitterand inclusiv, evocă într-un volum de memorii acea primăvară: „Am redescoperit impactul naturii din România cu ocazia primei mele reîntoarceri la Bucureşti (plecasem din ţară în ianuarie 1962), ca interpretă a generalului de Gaulle, în mai 1968. De îndată ce uşa avionului s-a deschis, mirosul şi lumina României au năvălit prin deschizătură. Am recunoscut aerul, căldura blândă, efluviile pământului. Un parfum de trandafiri îmbălsăma aerul, în vreme ce cortegiul s-a pus în mişcare. Însoţiţi de acest parfum, am părăsit aeroportul şi am parcurs în mare pompă, încet, Şoseaua Kiseleff până la Arcul de Triumf şi apoi spre Piaţa Jianu, în direcţia lacurilor, unde aveau să locuiască preşedintele Franţei şi suita sa. Parfumul trandafirilor ne-a însoţit apoi, în toate zilele ce au urmat, de-a lungul peregrinărilor noastre motorizate prin oraş, pe Calea Victoriei, până la Palatul Republicii – fostul Palat Regal...”.
Vizita de la Craiova
L-am văzut şi eu pe generalul de Gaulle trecând pe Calea Victoriei într-un Cadillac de culoare închisă, decapotabil, elansat – regimul abandonase de pe timpul lui Gheorghiu-Dej automobilele sovietice – care rula cu 15-20 de kilometri pe oră, în picioare, alături de Ceauşescu, salutând mulţimea... Asta se întâmpla în dreptul parcării hotelului Athénée Palace. Mă întorceam de la Liceul „Mihail Sadoveanu”, unde urmam clasa a X-a. Era multă lume adunată acolo, aşteptând să-l vadă pe preşedintele Franţei, aşa încât m-am oprit. Ţin minte că un plutonier de miliţie mi-a cerut să deschid servieta în care aveam un manual şi câteva caiete. I-a cerut să facă acelaşi lucru unui domn cu geantă diplomat, cu care am intrat apoi în vorbă în franţuzeşte – era un comis-voiajor belgian.
În urmă cu un deceniu, criticul şi istoricul de artă Paul Rezeanu a publicat în revista „Magazin istoric” un admirabil articol, intitulat De ce a venit preşedintele Charles de Gaulle la Craiova. Motivul era cunoscut, neoficial, de-acum o jumătate de veac: generalul de Gaulle a ţinut să îşi revadă un prieten cu care fusese coleg la Şcoala Superioară de Război de la Paris, generalul Polihron Dumitrescu... Articolul profesorului Paul Rezeanu aduce însă multe date referitoare la întâlnirea dintre cei doi colegi, în casa lui Polihron Dumitrescu, de pe strada Ulmului 19 din Craiova („era fosta sa casă, ce îi fusese retrocedată, pusă la punct, remobilată...”), ca şi despre biografia acestuia. Aşa s-a făcut că preşedintele Charles de Gaulle a devenit „personalitatea politică internaţională cea mai importantă care a vizitat Craiova”.
Notă: Intertitlul aparține redacției, textul autorului
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
