Mai mulţi lideri locali transilvăneni i-au spus nu lui Peter Marki-Zay în toamna anului trecut, atunci când candidatul opoziţiei la funcţia de premier al Ungariei s-a oferit să viziteze Transilvania. Documentul a fost publicat pe site-ul https://szekelyhon.ro. Liderii maghiari transilvăneni au indicat într-o scrisoare comună că nu doresc să-l primească până la alegeri. Documentul nu a fost făcut public până acum.
Scrisoarea a fost semnată de către Antal Árpád, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, Kereskényi Gábor, primarul municipiului Satu Mare, Korodi Attila, primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Pataki Csaba, președintele Consiliului Județean Satu Mare, Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș, Soós Zoltán, primarul municipiului Târgu Mureș și Tamás Sándor, președintele Consiliului Județean Covasna.
Printre altele, semnatarii documentului amintesc şi de perioada în care DNA-ul condus de Laura Codruţa Kovesi a anchetat şi încătuşat mai mulţi lideri maghiari. "În România, procuratura condusă de Kövesi a fost folosită ca mijloc de discreditare și decapitare a liderilor comunității maghiare. Nu am simțit atunci sprijinul opoziției ungare, nu am auzit indignarea dvs. legată de măsurile abuzive: atunci nu a sosit la noi nicio adresă de solidaritate. Considerăm extrem de îngrijorător că dvs. doriți să faceți același lucru în Ungaria: să folosiți parchetul în scopuri politice", se arată în textul scrisorii.
Citeşte şi: Csoma Botond (UDMR): Aderarea la UE - un pas important pentru România pe drumul dezvoltării durabile
Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat pentru România un pas important pe drumul unei dezvoltări durabile şi deschiderea spre un nou model social, spre noi perspective în beneficiul tuturor cetăţenilor acestei ţări, a declarat miercuri liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond.
"S-au împlinit 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. După 1990, intrarea în Alianţa Nord-Atlantică şi aderarea la Uniunea Europeană au fost obiectivele esenţiale ale ţării noastre. (...) Au trecut 15 ani în care am fost martorii unor transformări majore. Au fost 15 ani de dezvoltare şi de consolidare a democraţiei, dar au existat şi puncte nevralgice. Şi aici mă refer în primul rând la anumite aspecte privind drepturile minorităţilor din această ţară", a afirmat deputatul UDMR, la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.
El a subliniat că "cel mai mare avantaj al aderării au fost fondurile europene, menite să contribuie la dezvoltarea ţării şi la recuperarea decalajelor faţă de statele cu vechime ale Uniunii, însă România nu a reuşit întotdeauna să atragă toate sumele alocate de Bruxelles, situându-se pe ultimele locuri între ţările UE la acest capitol".
Potrivit deputatului UDMR, un alt avantaj îl constituie libera circulaţie în spaţiul UE, dar, în acelaşi timp, acest fapt a însemnat şi plecarea a milioane de cetăţeni români să lucreze în alte ţări europene.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
