Comisarul european pentru muncă, Laszlo Andor, susține, în cadrul unui comunicat dat publicității de CE în prima zi a lui 2014, că este puţin probabil să fie înregistrat un aflux de români şi bulgari după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru aceştia în toate statele UE.
„De astăzi, cetăţenii bulgari şi români îşi pot exercita deplin dreptul de a lucra în toate statele UE fără un permis de muncă. De fapt, bulgarii şi românii puteau deja să lucreze liber, fără restricţii, în 19 state şi s-au bucurat de dreptul de a călători şi a sta în toate statele membre, de când s-au alăturat UE, în 2007. Ca rezultat, sunt peste 3 milioane de persoane din Bulgaria şi România care locuiesc în alte state membre şi este puţin probabil că se va înregistra un aflux după ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români şi bulgari”, subliniază comisarul european Laszlo Andor, relatează Mediafax.
Înaltul oficial european apreciază că libera circulaţie este dreptul pe care oamenii îl asociază cel mai des cu cetăţenia europeană, dar precizează că ridicarea restricţiilor pentru cetăţenii bulgari şi români vine într-un moment în care şomajul este mare şi se fac reduceri bugetare în multe state europene.
”În vremuri grele, cetăţenii UE mobili sunt mult prea des o ţintă facilă, uneori se spune despre ei că iau slujbele de la localnici sau, din contră, că nu lucrează şi abuzează de beneficiile sociale. De fapt, studiile au arătat constant beneficiile liberei circulaţii a muncitorilor pentru economiile ţărilor-gazdă”, arată comisarul european.
Pe de altă parte, „Comisia recunoaşte că pot fi probleme la nivel local create de un aflux brusc de persoane din alte state UE într-un anumit oraş sau o regiune. De exemplu, se pot exercita presiuni asupra educaţiei, domeniului locuinţelor şi serviciilor sociale. Soluţia este să se rezolve problemele precise - nu să se impună bariere pentru aceste persoane. Statele membre pot folosi Fondul Social European (peste 10 miliarde de euro anual) pentru a face faţă unora dintre aceste probleme locale. De la 1 ianuarie, fiecare stat membru ar trebui să cheltuiască cel puţin 20% din fondurile acesta pentru promovarea incluziunii sociale şi pentru combaterea sărăciei”, continuă Laszlo Andor.
Potrivit comisarului european pentru muncă, UE a implementat reguli pentru a falicita circulaţia liberă a muncitorilor, pentru a se asigura că aceştia sunt protejaţi împotriva exploatării, dar şi că ţările gazdă sunt protejate faţă de eventualele abuzuri a sistemelor lor de protecţie socială și atrage atenția că ”Este esenţial ca statele membre să consolideze legislaţiile naţionale, mai ales prin inspectorii muncii, pentru a împiedica discriminarea sau exploatarea persoanelor din alte state UE. De exemplu, trebuie să se asigure că regulile legate de salariul minim sunt aplicate şi că lucrătorii din alte state UE nu acţionează pe piaţa neagră”.
Nu în ultimul rând, înaltul comisar european apreciază că "începutul noului an este un moment bun pentru a privi înainte" și îşi exprimă convingerea că facilitarea liberei circulaţii poate avea un rol în combaterea şomajului şi în diminuarea diferenţelor dintre diverse state UE.
"Cred cu fermitate că restricționarea liberei circulații a lucrătorilor europeni nu este răspunsul la șomajul ridicat sau o soluție pentru criză. Dimpotrivă, facilitarea liberei circulații poate juca un rol în combaterea șomajului și contribui la atenuarea disparităților dintre diferitele state UE. Estimăm că există în prezent circa două milioane de locuri de muncă vacante în UE. Acesta este motivul pentru care CE ameliorează funcționarea EURES/rețeaua paneuropeană de căutare de locuri de muncă/ și publică Monitorul european privind locurile de muncă vacante, pentru ca oricine care vrea să muncească într-o altă țară UE să poată fi conștient de oportunitățile de joburi de acolo", mai menționaează Laszlo Andor în comunicatul citatul.
În prima zi din acest nou an, Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa, Malta, Spania şi Marea Britanie au ridicat restricțiile pe piaţa muncii impuse muncitorilor români și bulgari, deși momentul a fost precedat de dispute aprinse şi temeri ale unor ţări, în frunte cu Marea Britanie, legate de impactul pentru piața muncii cu care s-ar confrunta aceste țări, după experienţa "instalatorului polonez".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu