Ce este Flurona. Tot ce trebuie să știi despre infectarea cu gripă și COVID-19 în același timp

Este posibil să aveți gripă și COVID-19 în același timp. Presa a adoptat termenul de "Flurona pentru a descrie acest lucru. Cu toate acestea, oamenii de știință și medicii nu folosesc termenul "Flurona".

Coronavirusul, sau COVID-19, este o boală mai nouă, așa că oamenii de știință încă încearcă să înțeleagă mai multe despre ea. Medical News Today a încercat să analizeze într-un articol ce este Flurona, făcând comparații între gripă și COVID-19.

Ce este Flurona?

"Flurona" este un termen pe care unii oameni îl folosesc pentru a descrie infectarea în același timp ci gripă și COVID-19. Cu toate acestea, experții medicali nu folosesc acest termen.

Deși nu este foarte comun, o persoană poate avea gripă și COVID-19 în același timp. COVID-19 și gripa sunt ambele boli virale care afectează sistemul respirator.

Simptome

COVID-19 și gripa au simptome similare. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), ambele afecțiuni pot fi asimptomatice sau pot avea simptome severe. Din acest motiv, este greu de pus un diagnostic doar pe baza simptomelor.

În cazul oricărei boli, poate trece cel puțin 1 zi între momentul în care o persoană contractă virusul și până la debutul simptomelor. De asemenea, o persoană poate răspândi oricare dintre virusuri înainte de a deveni simptomatică.

Simptomele atât ale gripei, cât și ale COVID-19 includ:

1. tuse

2. febră sau frisoane

3. oboseală

4. dificultăți de respirație 

5. dureri sau dureri musculare

6. durere de gât

7. nasul curgând sau înfundat

8. vărsături

10. durere de cap

11. diaree

12. modificări sau pierderea gustului sau a mirosului - mai frecvente în COVID-19

Asemănări

Diferiți viruși provoacă COVID-19 și gripă, dar cele două afecțiuni au mai multe asemănări, inclusiv simptomele lor. Alte asemănări sunt:

1. Risc de infecție severă: Persoanele însărcinate, persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni preexistente au șanse mai mari de a experimenta efecte severe din ambele afecțiuni.

2. Complicații: Ambele afecțiuni pot provoca complicații potențial grave sau fatale, inclusiv pneumonie; agravarea afecțiunilor cronice, atac de cord; accident vascular cerebral; insuficiență respiratorie; inflamație la nivelul inimii, creierului sau mușchilor; insuficiență de organe multiple; sindromul de insuficiență respiratorie acută; sau infecții secundare.

3. Transmitere: Virusul gripal și virusul SARS-CoV-2 sunt ambele transportate prin aer. Se atașează de particulele propulsate în aer prin vorbire, strănut sau tuse. O persoană poate răspândi oricare dintre virusuri cu cel puțin 1 zi înainte de apariția simptomelor. Ambii viruși se pot răspândi și dacă particulele aterizează pe o suprafață, cum ar fi un mâner de ușă sau o masă, iar o persoană care atinge suprafața apoi își atinge nasul, gura sau ochii, se poate infecta.

4. Tratament: Ambele afecțiuni pot necesita tratamente specializate într-un cadru spitalicesc, în special în cazul apariției complicațiilor. 

5. Vaccinare: Vaccinările sunt disponibile atât pentru gripă, cât și pentru COVID-19.

Diferențele dintre gripă și COVID-19

În timp ce gripa și COVID-19 au multe asemănări, ele au și diferențe distincte:


1. Risc de îmbolnăvire severă: Potrivit CDCT, este mai probabil ca COVID-19 să provoace boli severe decât gripa, care poate duce la spitalizare sau deces, chiar și la persoanele mai tinere, în general sănătoase. De asemenea, prezintă posibilitatea apariției infecțiilor post-COVID-19 sau a sindromului inflamator multisistem, în timp ce gripa nu.

2. Complicații: Persoanele care au gripă au o probabilitate mai mare de a dezvolta infecții bacteriene secundare decât cei care au COVID-19. Cu toate acestea, persoanele cu COVID-19 au șansa de a dezvolta sindrom inflamator multisistem, cheaguri de sânge și afecțiuni post-COVID-19.

3. Rata de transmitere: COVID-19 este mai contagios decât gripa și are legături cu evenimente de răspândire care contribuie la creșterea rapidă a numărului de persoane care au contractat virusul.

4. Tratament: Medicii au mai multe medicamente antivirale aprobate pentru a trata gripa acasă și în spital. COVID-19 are tratamente în curs de dezvoltare, inclusiv medicamente antivirale aprobate. Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a autorizat, de asemenea, utilizarea de urgență a terapiilor neaprobate încă pentru a ajuta la tratarea COVID-19.

5. Vaccinare: În fiecare an, mai multe vaccinuri devin disponibile pentru gripă, în timp ce doar trei vaccinuri aprobate sunt disponibile pentru COVID-19.

Care este probabilitatea de a avea Flurona?

Conform unei analize din 2021, rata raportată de infecție simultană cu ambii viruși este de aproximativ 0,4% pe continentul american. Rata este mai mare în Asia, aproximativ 4,5%. Aceeași recenzie notează că rata exactă la nivel mondial este necunoscută din cauza lipsei de date din unele țări. Totuși, autorii revizuirii estimează că aproximativ 1,2% dintre persoanele cu COVID-19 ar putea avea și gripă.

Un alt studiu din 2021, notează că din peste 1.000 de persoane cu COVID-19 testate pentru gripă, doar 6 au avut o coinfecție (0,54%). Autorii concluzionează că, deși sunt necesare mai multe studii, Flurona este rară.

Cine riscă să ia Flurona?

Aproape oricine se poate îmbolnăvi de gripă și de COVID-19 în același timp, dacă intră în contact strâns cu persoane care au afecțiuni. Persoanele care nu sunt vaccinate fie pentru COVID-19, fie pentru gripă pot avea un risc mai mare de a dezvolta afecțiuni.

În mod similar, persoanele care nu iau măsurile de precauție adecvate, cum ar fi spălarea mâinilor, purtarea măștilor, evitarea persoanelor bolnave sau curățarea suprafețelor, pot avea, de asemenea, un risc mai mare.

În cele din urmă, persoanele care au un sistem imunitar slăbit sau afecțiuni preexistente pot avea șanse mai mari de a dezvolta atât gripă, cât și COVID-19.

Posibile complicații ale Flurona

O persoană care are atât gripă, cât și COVID-19 ar putea dezvolta complicații din oricare dintre cele două afecțiuni. Unele complicații posibile includ:

1. cheaguri de sânge

2. pneumonie

3. insuficiență de organe multiple, cum ar fi insuficiență respiratorie, insuficiență renală sau șoc

4. septicemie

5. inflamație a inimii, creierului sau a țesuturilor musculare

6. sindromul de detresă respiratorie acută (fluid în plămâni)

7. condiții post-COVID-19

8. leziuni cardiace (atac de cord și accident vascular cerebral)

9. agravarea afecțiunilor medicale cronice preexistente

10. sindrom inflamator multisistem

11. infecții secundare

Cine este vulnerabil?

Mai multe populații au un risc mai mare de a dezvolta complicații de la gripă. Multe dintre aceleași grupuri au un risc în general mai mare de a dezvolta complicații din cauza COVID-19. Unele dintre grupurile cu risc ridicat sunt:

1. persoane peste 65 de ani

2. copii mici

3. femeile însărcinate

4. persoanele care trăiesc cu afecțiuni preexistente, cum ar fi astmul, bolile de inimă, diabetul, bolile cronice de rinichi, HIV sau cancerul
persoane care trăiesc cu anumite dizabilități

Potrivit CDC, persoanele cu origini etnice native americane, afro-americane și latino-americane au un risc crescut de spitalizare cu gripă. Oamenii din grupurile rasiale și minoritare etnice au, de asemenea, un risc mai mare. Inechitățile în domeniul sănătății pot fi unul dintre motivele acestor disparități.

Tratament

Severitatea simptomelor atât pentru gripă, cât și pentru COVID-19 poate varia foarte mult, ceea ce înseamnă că nu toți oamenii vor trebui să solicite tratament medical. O persoană care prezintă simptome ușoare poate descoperi că utilizarea medicamentelor eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi Tylenol și Advil, și odihna, o va ajuta să-și gestioneze simptomele.

Cu toate acestea, dacă o persoană care dezvoltă simptome de COVID-19 sau gripă prezintă un risc mai mare de complicații, ar trebui să solicite asistență medicală.

Dacă o persoană caută tratament pentru Flurona, medicul trebuie să stabilească întâi că persoana are ambele afecțiuni. Oamenii de știință nu au stabilit încă un protocol oficial, dar un medic poate prescrie medicamente antivirale pentru a trata fiecare afecțiune.

În cazuri severe, medicul poate recomanda spitalizarea persoanei. În spital, medicii vor stabili cel mai bun curs de acțiune pentru a trata persoana și pentru a ajuta la prevenirea complicațiilor grave.

Prevenție

Nu este întotdeauna posibil să preveniți gripa sau COVID-19. Cu toate acestea, deoarece cei doi viruși se răspândesc în moduri similare, anumite măsuri de precauție pot ajuta la reducerea riscului unei persoane de a contracta oricare dintre aceste virusuri. Acestea includ:

1. vaccinarea pentru gripă și COVID

2. spălarea regulată a mâinilor și a suprafețelor dure

3. purtarea măștii de protecție

4. menținerea unei o distanță dede 2 metri față de ceilalți

5. evitarea zonelor aglomerate

6. evitarea oamenilor bolnavi

Persoanele care sunt bolnave pot ajuta la reducerea răspândirii oricărui virus, rămânând acasă și odihnindu-se pe măsură ce se recuperează.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News