Ce a uitat Norvegia. Declarații explozive în exclusivitate: Nu există nicăieri în lumea civilizată!

[citeste si]

"Norvegia este semnatara Convenției ONU privind Protecția Drepturilor Copilului. Prin urmare, ar trebui să țină cont de toate articolele din această Convenție, care spun în mod clar și explicit că un copil, pentru a fi protejat, poate fi luat din familia sa, dar dat spre familia extinsă, copiii, frații nu au voie să fie despărțiți, trebuie să stea împreună. Deci nu pot să cred că nu a existat nimeni în Norvegia, din familia respectivă, unchi, mătușă, bunici, care să preia acești copii. Mai mult, a da acești copii în adopție este un abuz. Despre adopție nu trebuia să se vorbească atât vreme cât acești părinți își doresc copiii. Ei pot să fie monitorizați, evaluați, consiliați, dacă este cazul. În mod evident, Norvegia abuzează în acest caz. Eu nu pot să înțeleg cum este posibil ca o țară care, deși nu face parte din UE, dar nu contează, este parte a acestui continent, să procedeze în așa fel și să nu fie niciun moment trasă la răspundere", a spus, pentru dcnews.ro, Theodora Bertzi, fostă secretară de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse. 

A adăugat că autoritățile române nu au avut cum să intervină în primul moment, pentru că familia Bodnariu și-a declarat destul de târziu copiii cetățeni români, nu au fost declarați imediat. "Nefiind declarați, înscriși ca și cetățeni români, ar fi fost complicat pentru autoritățile din România să se implice. În momentul în care au devenit cetățeni români, în mod clar au intervenit și autoritățile române și din acest motiv a fost cerut plasament la familia extinsă din România", a spus fosta secretară de stat.  

"S-a pornit abuziv de la bun început"

Theodora Bertzi a adăugat: "Din câte am înțeles, nu a fost făcută nicio evaluare în momentul în care diriginta a făcut acea sesizare, nu s-a făcut nicio monitorizare. S-a pornit abuziv de la bun început, aceste practici nu există nicăieri în lumea civilizată- să iei copiii de la școală fără să știe părinții și părinții să fie luați separat și să fie anchetați. Trebuia să se facă o evaluare, o anchetă socială, să fie întrebați vecinii, cei apropiați, cei care cunoașteau această familie. Nu erau singuri pe lume. Trebuia să se verifice modul în care se comportă părinții cu copiii. La un moment dat, copiii pot să spună multe. Nu te poți baza pe ce spun copiii. Și în orice caz, nu pentru educația religioasă. Este un drept al familiei să-și educe copiii în religia în care ei își doresc să-i educe". 

"O adopție se face numai după ce copilul nu a putut fi integrat în familia extinsă"

Cât despre șansele familiei de a-și recupera copiii în momentul în care a fost demarată procedura de adopție, fosta secretară de stat spune că "șanse sunt, nu știu exact cum e procedura la ei, probabil că e tot prin instanță. O adopție se face numai după ce copilul nu a putut fi integrat în familia extinsă, dar trebuie să pornim de la ideea că este un abuz și până la urmă acești copii sunt abuzați de acele autorități, este un abuz ce fac autoritățile prin faptul că i-au despărțit, că i-au luat din familie printr-o modalitate abuzivă, că s-au despărțit copiii, nu-și văd părinții, sunt abuzuri emoționale cu implicații foarte mari asupra lor, la vârsta pe care o au, și pe termen lung". 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News