"Stimaţi colegi, forma acestui proiect ne arată că într-o oarecare măsură se poate. Zilele trecute am participat la aniversarea de 25 de ani a instituţiei care se numeşte Consiliul Legislativ, un fel de avocat al legilor. Am văzut în istoricul instituţiei faptul că a fost înfiinţată la 1818, când domnitorul moldovean Scarlat Calimah a înfiinţat funcţia de jurist consult al Statului. Avea menirea de a veghea asupra necromatei privegheri asupra adunării legilor şi cu cercetarea, dacă nu este în ele, a unei contraziceri, dacă nu cumva legea începe să fie contrară cu inteligenţa, cu moravurile, cu propăşirea naţiei. Asta verifica la 1818 juristul statului. Într-o oarecare măsură, această lege este contrară cu inteligenţa, cu moravurile, dar şi cu interesele poporului. Dacă ne uităm pe expunerea de motive a acestei legi, ne spune iniţiatorul că trebuie pusă în acorrd cu decizia CCR. Da! Curtea de Apel Bucureşti, în 2017, a sesizat CCR arătând că legea de organizare nu corespunde legii fundamentale. De aici un proces care a durat 4 ani. Ulterior, cineva a căpuşat această intenţie de a pune în acord legea de organizare, statutul cu textul fundamental şi a adăugat doi ani de nemuncă. Cineva din CSM, din Guvern, nu ştiu de unde, refuză să pună în aplicare legea în interesul poporului. Acum îndreptăm aceste lucruri.
De ce spun că este contrară cu inteligenţa? Oameni buni, prin votarea proiectului atacat la Curte, practic aţi girat nemunca. Aţi girat ca o categorie de profesionişti în drept să încalce legea. Este foarte periculos când legea este contrară cu inteligenţa şi moravurile", a declarat Robert Cazanciuc în Senat.
Senatul a adoptat, luni, în calitate de Cameră decizională, propunerea legislativă de modificare a legii privind statutul magistraţilor şi a legii organizării judiciare, care reglementează transferul magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor prin intermediul CSM şi condiţii de vechime reduse de la zece la şapte ani pentru procurorii DNA şi DIICOT.
Propunerea legislativă iniţiată de un grup de parlamentari ai USR PLUS, care a pus în acord prevederile actuale cu decizia 454/2020 a Curţii Constituţionale, a înregistrat 75 de voturi "pentru", 48"împotrivă" şi o abţinere.
Senatorii au aprobat reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare pentru numirea procurorilor în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Această reducere era stipulată în forma iniţială a proiectului de act normativ, însă deputaţii nu au acceptat această soluţie, fiind respinsă în plenul Camerei Deputaţilor, care s-a pronunţat pe 26 mai, în calitate de prim for legislativ.
Proiectul prevede abrogarea articolului potrivit căruia persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul "foarte bine" la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, puteau fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior.
Potrivit celor adoptate, transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel/procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa/parchetul de unde se transferă şi unde se transferă.
În cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel/aceluiaşi parchet de pe lângă o instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel/procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.
Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer, iar procurorii nu pot fi transferaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie sau la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Declanşarea procedurii de transfer se decide, de regulă, semestrial de preşedintele sau, după caz, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi se face prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii a unui anunţ în acest sens, însoţit de lista posturilor vacante de la instanţe sau parchete, precum şi a posturilor care urmează a se vacanta, mai prevede proiectul adoptat.
Pentru fiecare solicitare de transfer, Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmeşte un referat care cuprinde datele relevante privind cariera de judecător/procuror a solicitantului, motivele pe care se întemeiază cererea, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa/parchetul de la care se solicită transferul, precum şi la instanţa/parchetul la care se solicită transferul, numărul cererilor de transfer formulate anterior şi motivele admiterii/respingerii acestora, precum şi, dacă este cazul, menţiunea dacă pentru postul vizat s-au formulat cereri de numire a procurorilor în funcţia de judecător sau a judecătorilor în funcţia de procuror.
Referatul va cuprinde, obligatoriu, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate şi încărcătura efectivă pe judecător/procuror, inclusiv încărcătura pe schemă, la instanţele/parchetele implicate în procedura de transfer, raportate la media pe ţară, precum şi menţiuni privind incidenţa interdicţiilor, ori după caz, menţiuni privind judecătorii/procurorii delegaţi de la instanţa/parchetul la care funcţionează judecătorul/procurorul care solicită transferul, precum şi de la instanţa/parchetul la care se solicită transferul.
La cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiţi în funcţia de judecător la judecătorii, prin decret al preşedintelui României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege. Propunerea de numire în funcţia de judecător se formulează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al conducătorului parchetului de la care provine şi al preşedintelui instanţei la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror se formulează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al preşedintelui instanţei în care îşi desfăşoară activitatea şi al conducătorului parchetului la care urmează să activeze.
Cererile de numire din funcţia de judecător în funcţia de procuror şi din funcţia de procuror în funcţia de judecător se soluţionează în sesiuni declanşate, de regulă, semestrial de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecătorul sau procurorul care solicită numirea susţine un interviu în faţa Plenului CSM.
Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care se propune eliberarea din funcţia de judecător şi numirea ca procuror sau, după caz, eliberarea din funcţia de procuror şi numirea ca judecător se transmite preşedintelui României, în vederea emiterii decretului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
