Până acum, potrivit legislației, românii care lucrau în afara țării, detașați de la o firmă românească erau plătiți "cu un salariu în România, în general minimul pe economie și cu diurna țării respective. De exemplu, în construcții, muncitorii aflați în Germania, primeau 14,5 euro pe oră, că așa este trecut în legea lor, ca să nu faci concurență neloială. Lângă banii ăștia, companiile mai puneau câteva taxe locale, iar muncitorilor li se lua un impozit, dar banii erau restituiți la finalul fiecărui an calendaristic. De 20 de ani, acesta a fost sistemul și nimeni nu a fost deranjat", scrie Cătălin Striblea.
Taxele, plătite retroactiv
Jurnalistul notează că din ianuarie ANAF a reinterpretat legea în sensul în care diurnele ar trebui să fie considerate venituri salariale. Cătălin Striblea subliniază că interpretarea este corectă. Problema este că "numai că nu aplică pentru viitor noua interpretare,(...), ci direct pentru trecut".
Cătălin Striblea a dat un exemplu al firmei care i-a semnalat situația: "Ar fi de restituit 4 milioane de euro, bani pe care oamenii de acolo pur și simplu nu-i au. Drept urmare, singura soluție la îndemână este intrarea în insolvență. Dacă într-adevăr ar plăti, în subsidiar, mișcarea s-ar întoarce chiar împotriva muncitorilor care ar trebui să returneze parte din banii primiți".
O dezbatere similară a avut loc în cazul transportatorilor rutieri, la sfârșitul anului 2014, când ministrul Darius Vâlcov a suspendat controalele ANAF până la clarificarea situației, între Finanțe și Ministerul Muncii. Comisia mixtă nu s-a mai reunit, după arestarea ministrului, a spus Augustin Hagiu, pentru DCNews.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
