Cash-ul din economie a ajuns la sfârşitul primului trimestru din 2022 la un total de 98,8 miliarde lei, cu 9,2% peste nivelul din martie 2021, dar cu 1% sub volumul de la finele lunii februarie 2022, informează Ziarul Financiar, citând datele BNR publicate miercuri. Preferinţa pentru lichiditate este, în general, specifică perioadelor de criză, scrie Mediafax.
În ultimul deceniu, numerarul din circulaţie a înregistrat creşteri anuale de două cifre, cu doar câteva excepţii în perioada de criză. Nivelul banilor existenţi în economie a crescut accelerat între anii 2004 şi 2008, perioada de boom a economiei, când şi activitatea de creditare creştea spectaculos. Practic, cele mai mari creşteri anuale ale numerarului în circulaţie s-au înregistrat în anii 2004-2008, când cash-ul din economia reală urca cu 30-50% pe an.
Plăţile cu bani lichizi încă se menţin
Ulterior, numerarul aflat în circulaţie a înregistrat o scădere de 5% în 2009, când populaţia a început să economisească mai mult pe fondul unui sentiment de prudenţă, pentru ca în 2010 şi 2011 să revină la creşteri de două cifre. Volumul ridicat al numerarului în circulaţie evidenţiază că preferinţa majorităţii românilor pentru plăţile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată încă se menţine, continuând tendinţa de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu.
În paralel, depozitele overnight (conturi curente, depozite la vedere) au crescut cu 21,6% în martie 2022, faţă de perioada similară din 2021, la un total de 307 miliarde lei. Comparativ cu februarie 2022, depozitele s-au redus uşor, cu 0,7%. Depozitele cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv (sunt incluse şi depozitele rambursabile după notificare la cel mult trei luni inclusiv) se ridică la 160,8 miliarde lei, cu 3,3% peste martie 2021, dar în scădere cu 0,1% faţă de februarie 2022.
Masa monetară, în scădere
Datele BNR arată că masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii martie 2022 un sold de 567,28 miliarde lei, în scădere cu 0,6% (-2,4% în termeni reali) faţă de luna februarie 2022, iar în raport cu martie 2021 s-a majorat cu 13,6% (3,2% în termeni reali).
Din volumul total, activele externe nete s-au majorat de an la an cu 5,2%, la 244,9 miliarde lei, iar activele interne nete cu 21%, la 322 miliarde lei. Activele externe includ credite acordate nerezidenţilor; depozite plasate la nerezidenţi; titluri de natura datoriei deţinute (emise de nerezidenţi); acţiuni deţinute şi alte participaţii de capital la nerezidenţi; aurul monetar. Pasivele externe includ resursele atrase de la nerezidenţi: depozite; titluri de natura datoriei emise pe pieţele externe.
Astfel, activele externe nete se calculează prin scăderea din activele interne a pasivelor interne (cu excepţia elementelor componente ale masei monetare M3). Activele interne includ credite acordate rezidenţilor; titluri de natura datoriei deţinute (emise de rezidenţi); acţiuni deţinute şi alte participaţii de capital la rezidenţi.
Pasivele interne (exceptând elementele componente ale masei monetare M3) includ resursele atrase de la rezidenţi: depozite cu durată iniţială mai mare de doi ani (inclusiv depozitele rambursabile după notificare la mai mult de trei luni); titluri de natura datoriei cu maturitate mai mare de doi ani emise pe piaţa internă; capital şi rezerve.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
