Prin proiectul de act normativ privind decarbonizarea sectorului energetic se stabileşte cadrul legal general pentru eliminarea etapizată din mixul energetic a producţiei de energie electrică pe bază de lignit şi huilă, termenele pentru închiderea şi conservarea grupurilor energetice cu funcţionare pe acest combustibil, dar şi măsuri pentru asigurarea rezervei tehnice necesare funcţionării sigure şi stabile a sistemului electroenergetic national.
Minele din Valea Jiului se vor închide în 2032
În Valea Jiului, unde mai există patru exploatări miniere şi o termocentrală, administraţia Complexului Energetic Hunedoara nu a putut comenta implicaţiile pe care le va avea această ordonanţă asupra programului deja stabilit pentru închiderea treptată a unităţilor.
Potrivit acestui program, cele patru mine îşi vor înceta producţia în anul 2030, urmând să fie închise până în 2032 şi existând un plan de concedieri colective multianual pentru cei peste 2000 de angajaţi care mai lucrează aici. Soluţia tehnică prevăzută în programul agreat cu Comisia Europeană este de închidere, nu de punere în conservare a minelor, care nu vor mai putea fi repuse în funcţiune, acest proces fiind unul ireversibil.
Chiar dacă ar putea prelungi funcţionarea minelor din Valea Jiului, responsabilii din acest domeniul spun că au nevoie de investiţii masive din partea statului pentru a creşte productivitatea. În ultimele trei decenii, nu a existat nicio retehnologizare în minerit, abia fiind asigurate materialele de strictă necesitate, iar, în prezent, cele patru exploatări miniere produc aproximativ 1000 de tone de huilă pe zi, ceea ce înseamnă că termocentrala de la Paroşeni funcţionează cel mult trei zile pe săptămână. Studiile efectuate de specialiştii Universităţii Petroşani arată că există rezerve de cărbune pentru câteva decenii, dar sunt foarte greu de exploatat cu tehnologia folosită în prezent în subteran, care generează costuri de producţie foarte mari.
În plus, termocentrala Mintia, închisă de aproape un an, va fi scoasă la licitaţie peste două săptămâni pentru un preţ de pornire ce depăşeşte 90 de milioane de euro, asta, deşi mai mulţi specialişti, dar şi sindicatele au arătat că, în acest context geostrategic în care ne aflăm, ar trebui repornită de statul român. Nu mai puţin de 11 companii şi-au anunţat intenţia de a participa la licitaţie, iar noul proprietar se va obliga prin contract să menţină destinaţia unităţii şi să livreze energie în stemul energetic naţional, scrie Rador.
Cei mai afectaţi de procesul de decarbonizare se află în judeţele Gorj, Hunedoara, Dolj, Mehedinţi şi Vâlcea
'Având în vedere că operatorii economici cei mai afectaţi de procesul de decarbonizare se află în judeţele Gorj, Hunedoara, Dolj, Mehedinţi şi Vâlcea, se impune includerea persoanelor disponibilizate din aceste zone, cu prioritate, în planurile de creştere a capacităţii serviciilor publice de formare profesională şi recalificare.
Totodată, acestea pot beneficia de finanţare nerambursabilă pentru achiziţia de sisteme fotovoltaice din fonduri europene, în conformitate cu prevederile Programului Operaţional Tranziţie Justă', se mai arată în comunicatul Ministerului Energiei. Pentru coordonarea întregului proces de implementare a decarbonizării, se va înfiinţa Comitetul Interministerial al Cărbunelui, fără personalitate juridică, pentru coordonarea implementării procesului decarbonizării.
Comitetul va avea în componenţă reprezentanţi ai ministerelor Economiei, Finanţelor, Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Energiei, Muncii şi Solidarităţii Sociale, Mediului, Apelor şi Pădurilor, Antreprenoriatului şi Turismului, şi ai Instituţiei Prefectului din Gorj, Hunedoara, Dolj, Mehedinţi şi Vâlcea, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
