Testul se adresează persoanelor cu risc mai mare de boală, inclusiv pacienţilor de peste 50 de ani, scrie Mediafax.
Studiile arată că acest test este capabil să identifice multe tipuri de boală care sunt dificil de diagnosticat în stadiile incipiente, spre exemplu cancerul ovarian. Aceştia spun, de asemenea, că testul are o rată fals pozitivă foarte mică.
Testul caută modificări chimice în fragmentele ale ADN-ului care nu conţin celule ADNc. Aceste celule se scurg practic din tumori canceroase în sânge.
Rezultate oficiale până în 2023
Oamenii de ştiinţă au analizat performanţa testului până acum pe 2.923 de persoane cu cancer şi 1.254 de persoane fără. Testul a identificat corect prezenţa cancerului la 51,5% din cazuri, în toate etapele bolii şi a detectat în mod greşit cancerul la doar 0,5% din cazuri.
Testul a identificat corect şi ţesutul în care cancerul a fost localizat în organism în 88,7% din cazuri. Se vor mai efectua teste pentru această analiză, care vor include peste 140.000 de participanţi şi sunt aşteptate rezultatele oficiale până în 2023.
Cancerul, a doua cauză a mortalității în UE
”Cancerul reprezintă a doua cauză a mortalității în țările UE, după bolile cardiovasculare.
Potrivit rapoartelor privind „Starea sănătății în UE”, cancerul este recunoscut drept unul dintre principalii factori care determină decesele în blocul comunitar. Boala afectează sănătatea și viața pacientului și totodată grevează sistemele naționale de sănătate și de protecție socială, bugetele guvernamentale, productivitatea și creșterea economică, inclusiv sănătatea forței de muncă. Este nevoie urgentă ca sistemele de sănătate să fie mai eficiente, mai accesibile și mai performante.
Astfel, în statele membre, o serie de realizări au pus bazele unei abordări comune în lupta împotriva aceste boli.
Apariția COVID-19 a amplificat problematica privind diagnosticarea și tratamentul cancerului afectând rata de mobiditate și mortalitate prin acesta.
COVID-19 s-a răspândit în 2020 determinând cea mai gravă pandemie din ultimii 100 de ani. Criza sănătății publice a dus la o criză sanitară majoră. Epidemia de COVID-19 a expus fragilitățile “latente” ale sistemelor de sănătate, existente înainte de apariția pandemiei. O parte covârșitoare a cheltuielilor din domeniul sănătății este alocată îngrijirii curative și nu prevenției.
Impactul uluitor al COVID-19 asupra societății și economiei noastre a adus brusc sănătatea publică din nou în fruntea agendei politice. Mortalitatea cauzată de COVID-19 are evident o componentă socială, ceea ce reprezintă o reamintire sumbră a importanței determinanților sociali ai sănătății.
Pandemia de COVID-19 a evidențiat necesitatea de a lua în considerare reziliența sistemelor de sănătate ca o dimensiune la fel de importantă precum accesibilitatea, calitatea îngrijirii și eficiența în performanța sistemului sanitar” arată statistica INSP.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
