Curtea de Apel București (CAB) a respins recursul pe care Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, l-a făcut în procesul cu Spitalul Sanador. Potrivit CAB, recursul este ”nefondat”, iar decizia este ”definitivă”
Procesul dintre Sanador și PMB a pornit de la refuzul primarului de a emite o autorizație de construire solicitată de Sanador pentru sediul din Piața Victoriei.
Respectiva autorizație are ca obiect extinderea clinicii Sanador, cu regim de înălțime 2S+P+5E-6E (cu monument istoric încorporat, în regim de înălțime Sp+P+M) – cu un corp nou de construcţie (Centru Oncologic) în regim de înălțime S+P+6E.
Divergența dintre Sanador și Nicușor Dan, în calitate de edil general, a început în februarie 2022, și deși autorizația de construcție a fost întocmită de structurile de specialitate din cadrul PMB, edilul nu a vrut să o semneze.
De altfel, Nicușor Dan a transmis că ”proiectul propus nu respectă prevederile regulamentului de urbanism al zonei CA2 aferent Planului Urbanistic General, cel puţin în privinţa retragerilor laterale”, iar potrivit primarului general, documentația de urbanism este reglementată de Planul Urbanistic General (PUG) și nu de Planul Urbanistic Zonal (PUZ) Str. Sevastopol nr. 3A, Sector 1, scrie Gândul.
Spitalul Sanador l-a dat în judecată pe Nicușor Dan, la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a de Contencios Administrativ şi Fiscal, iar decizia a fost de ”a obliga pârâtul la emiterea Autorizaţiei de construire pentru imobilul din Bucureşti, Sector 1, str. Sevastopol nr. 3A”.
Nicușor Dan, refuzuri pe bandă rulantă
Avocatul Radu Dinulescu, reprezentantul Sanador, susține că în fiecare zi bucureștenii sunt nevoiți să facă slalom printre săpăturile care împânzesc orașul și la care nu lucrează nimeni.
Mai mult, petrec ore în trafic în drumul lor spre serviciu din cauza închiderii Podului Grant și a lipsei semaforizării inteligente mult promise, acasă ”au de multe ori surpriza neplăcută de a nu avea apă caldă si, în curând, probabil nici căldură, iar dacă decid ca în timpul liber să se bucure de o plimbare prin parcurile orașului pot observa cum acestea sunt degradate și date uitării de municipalitate, nefiind întreținute și curățate”, a declarat Dinulescu pentru sursa menționată.
Potrivit avocatului, Nicușor Dan nu se află la primul refuz în privința autorizațiilor pentru unități spitalicești.
Astfel edilul a refuzat să emită Certificatul de Urbanism pentru construirea unei noi secții a Spitalului Universitar, a refuzat să avizeze demolarea unui corp de clădire a Spitalului Grigore Alexandrescu ce prezenta riscul de a se prăbuși peste pacienții acestuia și în locul căreia avea să fie construit un nou corp, dar și suspendarea administrativă și pe cale judecătorească a PUZ Sector 2 în condițiile în care existau proiecte publice de peste 1,8 miliarde de euro, din care peste 300 milioane de euro erau dedicate Spitalului Fundeni și Institutului pentru Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu.
”În concepția edilului care cunoaște interesul public mai bine decât orice locuitor al capitalei, neconsultând părerea populației și evitând pe cât posibil orice întâlnire cu cei care l-au ales, bucureștenii nu au nevoie de spitale noi, de aparatură medicală performantă sau de acces la servicii medicale.
Astfel, acesta a decis să blocheze extinderea celui mai mare Centru Oncologic, parte a celui mai mare spital privat ce urma a mari capacitatea de tratament radioterapeutic pentru accesul mai multor pacienți oncologici”, a mai spus avocatul.
Citește și: Centrul Oncologic SANADOR, cinci ani de îngrijire a pacienților cu cancer
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
