Domnule deputat, cât este realism și cât nu în proiectul de Buget pentru 2018 propus de Guvern?
Estimările privind cursul de schimb, câștigul salarial net lunar, inflația anuală, încasările din TVA și încasarea contribuțiilor sociale fac din propunerea de Buget pe 2018 un scenariu nerealist.
Mai mult decât atât, „Cenușăreasa" Bugetului, Educația, este privată de 25% în termeni reali, pe componenta salarială, dacă ne raportăm la alocările bugetare din 2017, o propunere inacceptabilă față de nevoile sistemului educațional.
Ce prevede proiectul de buget pentru Educație?
La Educație, capitol esențial al proiectului de buget, propunerea Guvernului este de a majora bugetul Ministerului cu doar 19,7% față de 2017, în condițiile în care creșterea salarială prevăzută pentru 2018 este în două trepte, cu 25% (din ianuarie) și cu 20% (din martie). Așadar, vorbim de o propunere de buget inacceptabil de mic față de nevoile educației din școlile publice, mai mic practic cu 25% în termeni reali, pe componenta sa salarială. În acest caz, opoziția intenționează să amendeze propunerea pentru Ministerul Educației cu o majorare de cel puțin 25% a întregului buget prevăzut pentru Ministerul Educației (de la 8.35 miliarde lei la 10,4 miliarde lei).
Care sunt celelalte observații principale pe care le faceți acestui proiect de buget?
În privința perspectivei de ansamblu asupra proiectului de Buget 2018 propus de Guvern, aceasta provocă îngrijorare și circumspecție pentru parlamentarii PNL, care dezbat următoarele puncte critice din propunerea Guvernului:
● Cursul mediu de schimb (RON/Euro) în 2018 pe care se bazează proiectul de Buget 2018 este estimat la 4,55 lei, însă acesta este nerealist, gândindu-ne la cursul din perioada noimebrie 2017 - decembrie 2017;
● PIB-ul nominal pe care este construit bugetul este mai mare cu 23,4 miliarde de lei decât cea mai recentă prognoză publicată de Comisia Europeană, indicând un scenariu nerealist;
● Câștigul salarial mediu net lunar, estimat pentru anul 2018, este de 2.614 lei, ceea ce înseamnă o creștere de 238 lei față de valoarea înregistrată în octombrie 2017. În condițiile în care unii angajatori nu vor majora brutul pentru a compensa mutarea contribuțiilor, va fi imposibilă discuția despre majorarea netului. Ipoteza în care salariul mediu net va scădea în 2018 este la fel de posibilă precum este și ipoteza creșterii;
● Inflația medie anuală este estimată pentru 2018 la 3,1%, o creștere importantă față de 2016;
● Creșterea economică previzionată pentru 2018 este de 5,5%, comparativ cu o creștere economică estimată de Comisia Europeană la 4,4%. Această discrepanță s-a mai întâlnit și pe parcursul anului 2017, când consumul a fost principala componentă a creșterii economice. O creștere economică bazată aproape în totalitate pe consum nu este sustenabilă, fiind similară cu construcția funcției economice pe nisipuri mișcătoare.
Se pot observa și o serie de inadvertențe și vulnerabilități în propunerea de Buget 2018 înaintată de Guvern, dintre care se remarcă:
● Încasările din TVA sunt estimate în creștere cu 16% (8,6 miliarde lei), motivația Ministerului de Finanțe bazându-se pe ritmul de creștere al încasărilor prin măsura Split TVA, însă acest sistem de plată a suferit o mulțime de modificări, el neaplicându-se tuturor companiilor, așa cum fusese gândit inițial, concluzia fiind că impactul nu are cum să fie atât de mare.
● Contribuțiile sociale estimate în creștere cu 28% (20 miliarde lei). O astfel de evoluție este bazată, cel puțin parțial, pe mutarea contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului către angajat, fiind o creștere ce nu se va putea realiza, în ipoteza în care angajatorii nu vor majora brutul pentru a egaliza salariile nete din prezent.
Într-o singură frază, care ar fi cea mai bună caracterizare pentru propunerea guvernamentală de proiect bugetar pentru 2018?
Perspectiva prea optimistă a acestei propuneri de buget are un vădit caracter electoral, este o observație de bun simț.
[citeste si]
Cum decurg dezbaterile din comisiile reunite de buget-finanțe ale celor două camere din Parlament?
Propunerile și dezbaterile din Comisiile parlamentare reunite de buget-finanțe își au ca principal obiectiv o reechilibrare a coordonatelor macroeconomice în care este realizată proiecția bugetară pentru anul viitor, dar vizează și necesarele corecții în bugetele domeniilor vulnerabile, așa cum sunt cele pentru educație și investiții publice. Consider că un vot unanim al reprezentanților PNL, USR, UDMR, PMP și ai minorităților poate să aducă câștig de cauză amendamentelor propuse la acest proiect de buget, pentru o ajustare și un plus de realism al proiectului bugetar pentru 2018.
Structura celor două Comisii reunite arată că raportul dintre numărul parlamentarilor puterii și cel al parlamentarilor opoziției este de 12 deputați PSD-ALDE din totalul de 25 membri ai Comisiei formate la Camera Deputaților, respectiv de 6 senatori PSD-ALDE din totalul de 11 ai Comisiei formate la Senat. Teoretic, în actuala structură a comisiilor de buget - finanțe din Parlament, proiectul înaintat de Guvern va suferi modificările pe care parlamentarii opoziției le vor solicita, iar dacă reprezentanții USR, UDMR, PMP și ai minorităților vor susține propunerile venite din partea PNL, sunt șanse ca amendamentele opoziției să fie adoptate și să fie înaintate către votul final din plenul camerelor reunite.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
