Condamnarea la trei ani de închisoare cu executare a lui Gigi Becali, în dosarul schimburilor de terenuri cu MapN, a venit în urma contopirii cu pedeapsa cu suspendare primită în dosarul sechestrării de persoane. Avocata Georgiana Teodorescu spune că eticheta de recidivist lipită lui Gigi Becali de o parte a presei e greșită. Motivul: cele două fapte pentru care a fost judecat afaceristul sunt concurente, ambele fiind făcute înainte ca Becali să fi fost condamnat pentru vreuna dintre ele. Dna. Teodorescu explică faptul că decizia de a-i da omului de afaceri din Pipera închisoare cu executare sau suspendare e o chestiune ce ține de ”aprecierea instanței”: după ce instanța decide aplicarea celei mai mari pedepse, dintre cele două primite, poate hotărî executarea sau suspendarea sub control judiciar. Magistrații au ales prima variantă în cazul lui Gigi Becali.
”Inițial, la începutul lui 2013, Gigi Becali a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 3 ani cu suspendare sub supraveghere în dosarul privind lipsirea de libertatea. În dosarul soluționat în data de 20 mai 2013 Înalta Curte de Casație și Justiție (Completul de 5 Judecători) a dispus din nou condamnarea lui Gigi Becali, de data aceasta în dosarul privind schimburile de terenuri dintre acesta și MAPN.
Din punct de vedere procedural, cele două fapte sunt concurente, adică au fost săvârșite înainte ca Gigi Becali să fi fost condamnat în mod definitiv pentru vreuna dintre ele. Aspectul este deosebit de important întrucât exclude varianta greșit vehiculată prin presă, și anume aceea a recidivei. Gigi Becali nu este recidivist!
Regulile pentru concursul de infracțiuni sunt simple: se aplică o pedeapsă pentru fiecare faptă (respectiv, 3 ani pentru lipsirea de libertate și 2 ani în cazul de față pentru dosarul schimbului de terenuri), se aplică pedeapsa cea mai mare din cele două (respectiv 3 ani), după care se poate aplica un spor (în cazul lui Gigi Becali nu a fost aplicat un astfel de spor), și se determină dacă pedeapsa urmează a fi executată sau se dispune suspendarea ei. Asta înseamnă că după stabilirea pedepsei maxime, de 3 ani, Înalta Curte ar fi avut posibilitatea să dispună suspendarea sub control judiciar a lui Gigi Becali, însă nu a făcut-o, lăsându-l să execute pedeapsa aplicată.
Motivul pentru care Gigi Becali sau Adrian Năstase sau Sorin Ovidiu Vântu au executat pedepsele și nu au beneficiat de suspendarea lor (condiționată sau sub supraveghere) ține exclusiv de aprecierea instanței. Ceea ce e cert însă este practica Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru alte infracțiuni mai grave, cum ar fi aceea de tentativă de omor:
- Decizia nr. 2619/2011 – tentativă de omor calificat constând în lovituri cu cuțitul, 55 de zile de îngrijiri medicale, viața pusă în pericol – pedeapsă cu suspendare,
- Decizia nr. 1228/2010 – tentativă de omor calificat constând în multiple lovituri cu securea în cap și în membre – 30-35 zile de îngrijiri medicale și viața pusă în pericol – pedeapsă cu suspendare,
- Decizia nr. 1257/2012 – tentativă de omor calificat constând în lovitură cu parul în cap – 65 de zile de îngrijiri medicale și viața pusă în pericol – pedeapsă cu suspendare, etc.
Lista poate continua. Există o amplă și cunoscută practică judecătorească (atât a Înaltei Curți de Casație și Justiție cât și a celorlalte instanțe) de pedepse cu suspendare aplicate în cazul unor infracțiuni de lipsire de libertate, viol, tentativă de omor, consum/trafic de droguri, vătămări corporale grave, dare/luare de mită, etc. Hotărât lucru, în cadrul acestei societăți în care umblă libere toate aceste persoane puse în libertate de instanțe nu mai era loc pentru încă 3”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
