Circa 520.000 de oameni care au o avere de cel puţin 19 milioane de dolari – 0,01% din populaţia lumii – deţin acum 11% din averea planetei, în creştere cu 1% faţă de 2020.
Schimbările au venit pe măsură ce guvernele din toată lumea au injectat bani în economii pentru a controla efectele provocate de măsurile anti-Covid-19. Însă lichiditatea respectiv a stimulat preţurile acţiunilor şi evaluările din industria de real estate, alimentând averile bogaţilor.
„În vreme ce avuţia este o sursă majoră a viitoarelor creşteri economice şi devine tot mai mult un factor de putere şi influenţă, situaţia măreşte în continuare gradul de inegalitate (...) Trăim într-o lume caracterizată printr-o concentrare extremă a puterii economice în mâinile unei minorităţi foarte mici, reprezentată de super-bogaţi”, spun economiştii Abhijit Benerjee şi Esther Duflo, care au câştigat în 2019 un premiul Nobel pentru o cercetare privind sărăcia.
Nivelul de inegalitate, în creştere
În acelaşi timp, a crescut şi nivelul de inegalitate la nivel mondial, în special în ţările fără protecţie socială. Cei mai bogaţi 1% au înşfăcat 38% din averea adiţională generată de la mijlocul anilor ‘90 încoace. În partea opusă a clasamentului, cei mai săraci 50% au obţinut doar 2%, arată raportul.
„Criza Covid a exacerbat decalajele dintre cei foarte bogaţi şi restul populaţiei. Deşi, în ţările înstărite, intervenţiile guvernului au prevenit o creştere masivă a pauperităţii, statele sărace nu au dispus de aceleaşi mijloace. Asta arată importanţa statelor sociale în lupta împotriva sărăciei”, spune Lucas Chancel, principalul autor al analizei.
Averea netă la nivel global a crescut de peste trei ori în ultimii 20 de ani. China, pentru prima dată deasupra Statelor Unite într-un clasament realizat de McKinsey
Inechităţile de avere au crescut în majoritatea ţărilor din anii ’80 până acum, în linie cu o serie de dereglementări guvernamentale. Astăzi, inegalităţile globale sunt la aproape acelaşi nivel de la apogeul Imperialismului Occidental de la începutul secolului trecut, conform World Inequality Lab, un grup de economişti şi sociologi de top care studiază inegalităţile la nivel mondial.
Studiul a mai scos la iveală faptul că decalajele de avere sunt puternic corelate cu emisiile de carbon şi obiectivele privind schimbările climatice. Jumătatea săracă a populaţiei din ţările bogate aproape se încadrează în target-urile de climă privind emisiile, însă nu este cazul şi pentru primii 50%.
„Decalajele mari ale emisiilor sugerează că politicile de climă ar trebui să îşi concentreze mai mult atenţia asupra marilor poluatori. Până acum, politicile de climă, precum taxele de carbon, au afectat disproporţionat grupurile cu venituri mici şi medii, iar obiceiurile de consum ale bogaţilor au rămas neschimbate”, conchide raportul, conform Mediafax.
Bursa de pe Wall Street, scăderi
Wall Street a încheiat prima săptămână din noul an cu pierderi, investitorii fiind îngrijorați de iminenta majorare a ratelor de dobândă din SUA și de știrile legate de Omicron, relatează Reuters.
Nasdaq a înregistrat cea mai mare scădere săptămânală din februarie 2021 și a condus scăderile zilei în rândul principalilor indici. Acțiunile au scăzut vineri după ce raportul privind locurile de muncă din decembrie din SUA a ratat așteptările, dar a fost considerat în continuare suficient de puternic pentru a menține în vigoare traiectoria de înăsprire a politicilor Rezervei Federale.
Miercuri, minutele publicate de la ședința de politică monetară a Fed din 14-15 decembrie au arătat că oficialii băncii centrale americane au considerat piața muncii ca fiind "foarte strânsă" și au semnalat că Fed ar putea fi nevoită să majoreze ratele mai devreme decât se aștepta.
Sectoarele de consum și de tehnologie au condus vineri scăderea S&P 500. Marile companii de tehnologie au beneficiat de ratele scăzute ale dobânzilor.
Pe de altă parte, sectorul financiar și indicele bancar din S&P 500 și-au extins câștigurile recente și au atins maxime record la închidere. Indicele bancar a crescut cu 9,4% în cursul săptămânii, înregistrând cea mai mare creștere procentuală săptămânală din noiembrie 2020.
Indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 4,81 puncte, sau 0,01%, la 36.231,66, S&P 500 a pierdut 19,02 puncte, sau 0,41%, la 4.677,03, iar Nasdaq Composite a coborât cu 144,96 puncte, sau 0,96%, la 14.935,90.
Pe parcursul săptămânii, Dow Jones a scăzut cu 0,3%, S&P 500 a scăzut cu 1,9%, iar Nasdaq a scăzut cu 4,5%.
Volumul tranzacțiilor pe bursele americane a fost de 10,21 miliarde de acțiuni, față de media de aproximativ 10,4 miliarde de acțiuni pentru întreaga sesiune în ultimele 20 de zile de tranzacționare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
