BNR a decis la sfârşitul săptămânii trecute să menţină dobânda-cheie la minimul istoric de 1,25%, încurajând astfel finanţarea în continuare a economiei la costuri scăzute, însă atenţionează că urmează „o traiectorie mai înaltă“ a inflaţiei anuale, scrie Ziarul Financiar.
„Actualul scenariu evidenţiază o traiectorie mai înaltă a ratei anuale prognozate a inflaţiei pe parcursul următorilor doi ani, în condiţiile în care aceasta a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent pe termen scurt şi într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecţiei“, a transmis vineri BNR, conform Mediafax.
În iunie, inflaţia anuală a continuat să crească până la 3,94%, deasupra limitei superioare a intervalului ţintei şi peste nivelul prognozat, după ce în martie era de 3,05%.
BNR majorase în luna mai prognoza inflaţiei anuale din 2021 de la 3,4%, la 4,1%, un nivel dublu faţă de cel din 2020, pentru ca acum să urmeze o prognoză „revizuită considerabil în sens ascendent pe termen scurt“, adică o inflaţie mai mare de 4,1% în 2021.
Creştere economică peste aşteptări
Nu doar inflaţia, ci şi creşterea economică este peste aşteptări. BNR remarcă faptul că noile date statistice confirmă continuarea redresării activităţii economice în primul trimestru (T1) din 2021 „într-un ritm considerabil peste aşteptări“, fiind recuperată aproape în totalitate contracţia economică severă din T2/2020 şi revenind deviaţia pozitivă a PIB în T1/ 2021, în devans cu două trimestre faţă de previziunile anterioare.
Creşterea preţurilor, a inflaţiei, a pus capăt relaxării mai consistente a politicii monetare. În schimb, în contextul creşterii inflaţiei la nivel internaţional, unele bănci centrale chiar au început să înăsprească politica monetară şi să treacă la majorări de dobânzi. Unii analişti de pe piaţa locală se aşteaptă la majorări de dobânzi în România cel mai probabil la începutul anului 2022, dar rămâne de văzut ce se va întâmpla cu evoluţia inflaţiei.
Unul dintre riscurile privind inflaţia este politica fiscală. Astfel, consolidarea fiscală/bugetară este vitală pentru stabilitatea economică, pentru atenuarea impactului şocurilor inflaţioniste, atenţionează BNR.
Menţinerea dobânzii-cheie la 1,25% facilitează continuarea creditării la dobânzi mai scăzute. BNR evidenţiază trendul descendent al dobânzii la creditele noi şi avansul creditării cu 11,2% în iunie. Pe de altă parte, menţinerea dobânzilor la minime record nu-i avantajează pe cei cu depozite bancare.
Scăderea dobânzilor pe piaţa interbancară în contextul pandemiei de COVID-19 s-au reflectat asupra dobânzilor la depozitele persoane fizice, care au coborât sub 2%. Astfel, dobânzile sunt real negative, iar românii pierd din puterea de cumpărare a economiilor de la bănci recompensate la dobânzi mai mici decât inflaţia.
Cea mai recentă decizie a boardului BNR privind dobânda a fost luată în ianuarie 2021, când dobânda-cheie a fost redusă surpinzător la 1,25%, aceasta fiind cea de-a patra reducere de dobândă de după declanşarea pandemiei COVID-19. Practic, de la debutul pandemiei de coronavirus banca centrală a înjumătăţit dobânda-cheie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
