'Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii', susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.
El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere. 'După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind 'impresionantă'.
Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)', a spus Leonardo Badea. Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern. Pe de altă parte, el a subliniat că economia UE şi cea a zonei euro şi-au stabilizat creşterea anuală la 1,5%, respectiv 1,2%, în trimestrul 1 din 2019, urmând o accelerare în ritm trimestrial (0,5% şi 0,4%), cifre atinse peste aşteptările pieţei.
'Previziunea economică de iarnă a Comisiei Europene consemnează continuarea creşterii sustenabile în UE şi în zona euro, dar pe o tendinţă de uşoară încetinire până în 2019, pe fondul influenţei tensiunilor comerciale internaţionale, precum şi al incertitudinilor create de BREXIT şi de noile alegeri legislative din anul curent. Dacă ne uităm la cifrele pentru România, creşterea economică din primul trimestru al anului 2019 a fost confirmată la 5%, însă valoarea PIB-ului a fost revizuită descendent cu 2,46 miliarde lei, influenţă rezultată în principal din reevaluarea impozitelor nete pe produs, conform INS. Mai mult, echilibrele macroeconomice sunt asigurate pe termen mediu, conform ultimelor prognoze, dar se află într-o zonă care necesită temperarea deficitelor. Tot în acest sens, sustenabilitatea gradului de îndatorare este asigurată pe termen mediu, ponderea în PIB a datoriei externe (50,7%-aprilie 2019) urmând o tendinţă descrescătoare în ultimele 12 luni (51,8%-aprilie 2018)', a spus Badea.
Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT. 'În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru', a explicat Leonardo Badea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
