Aspirina, efecte controversate contra bolilor de inimă

Lumea științifică pare că nu se poate hotărî dacă aspirina trebuie sau nu luată prevenitiv. Stiudiul ARRIVE, prezentat ieri într-o sesiune științifică a Congresului ESC 2018 și publicat simultan în paginile publicației The Lancet, arată că de fapt pilula nu e așa de „miraculoasă” pe cât se crede.

Nu previne apariția unui prin eveniment

Profesorul J. Michael Gaziano, cercetător principal la Brigham and Women's Hospital din Boston, SUA, a declarat, potrivit sciencedaily.com, că: „Aspirina nu a redus apariția evenimentelor cardiovasculare majore în acest studiu. Cu toate acestea, au existat mai puține evenimente decât ne așteptam, sugerând că aceasta a fost, de fapt, o populație cu risc scăzut. Aceasta s-ar putea datora faptului că unii participanți luau medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale și a lipidelor, ceea ce le-a protejat de boală"

Beneficiul aspirinei pentru prevenirea unui al doilea eveniment la pacienții care au avut deja un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral este bine stabilit.

Utilizarea sa pentru prevenirea primelor evenimente de acest gen este, însă, controversată, din cauza rezultatelor contradictorii din studiile anterioare și a recomandăriilor pentru și împotriva utilizării ei din ghidurile internaționale. Recomandările împotriva utilizării sale citează riscul crescut de sângerare majoră.

Studiul ARRIVE a evaluat impactul aspirinei luată zilnic asupra atacurilor de cord, a accidentelor vasculare cerebrale și a sângerărilor la o populație cu risc moderat de apariție a unui prim eveniment cardiovascular.

Peste 12.500 de persoane incluse în studiu

Riscul moderat a fost definit ca un risc de 20-30% pentru ca un eveniment cardiovascular să se petreacă într-un interval de zece ani. Studiul a inclus persoane fără istoric de evenimente vasculare, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau atacul de cord. Bărbații aveau cel puțin 55 de ani și aveau doi sau patru factori de risc cardiovascular, în timp ce femeile cinluse în studiu aveau cel puțin 60 de ani, cu trei sau mai mulți factori de risc pentru o astfel de afecțiune. Factorii de risc au inclus fumatul, lipidele crescute și tensiunea arterială ridicată.

În total, în studiu au fost incluși 12.546 de participanți din Marea Britanie, Polonia, Germania, Italia, Irlanda, Spania și SUA. Aceștia au fost repartizați aleatoriu pentru a primi o tabletă de 100 mg aspirină tamponată zilnic sau un placebo.

Ei au fost urmăriți timp de 60 de luni. Obiectivul primar a fost timpul până la apariția primului eveniment corectat cu un deces din motive cardiovasculare, infarct miocardic, angina instabilă, accident vascular cerebral și atac ischemic tranzitoriu.

Vârsta medie a participanților a fost de 63,9 ani, iar 29,7% dintre subiecție erau femei.

Crește rata de sângerare gastrointestinală

Profesorul Gaziano a explicat că „participantii care au luat aspirină au avut tendința de a avea mai puține atacuri de cord, în special cei cu vârsta cuprinsă între 50 și 59 de ani, dar nu a avut niciun efect asupra accidentului vascular cerebral. Așa cum ne așteptam, ratele de sângerare gastrointestinală și alte sângerări minore au fost mai mari în grupul care lua aspirină, dar nu a existat nicio diferență în evenimentele hemoragice fatale între grupuri".

Cel mai bun sfat, al medicului!

Concluzia specialistului american este, însă, poate cea mai bună îndrumare pe care o putem primi până se lămuresc oamenii de științi.
„Decizia de a folosi aspirină pentru protecția împotriva bolilor cardiovasculare trebuie făcută în consultare cu un medic, luând în considerare toate riscurile și beneficiile potențiale", a arătat J. Michael Gaziano.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News